Năframă.

3 Mar

Cu ce puteam incepe altfel, decat cu năframa! Este un petec de panza, din in, bumbac sau borangic. Este batista satelor. Insa ce batista. Tivita si infrumusetata cu flori, motive geometrice, texte. O gasim in toate ocaziile. De la nastere si pana la moarte,  chiar si după, la pomenire!

O gasim pe fața copilasului ca sa-l fereasca de soare, de vant, de frig la primul drum spre biserica, pentru a fi botezat. Naframa o gasim la mire si mireasa, la vornicei, la nunta, la cumatrie, la hora in sat, la inmormantare! O gasim pe cosul de bucate cu pasca, oua rosii, cozonac, cand gospodina merge de Paste la biserica.

Naframele, erau printre primele lucruri cusute de fete. Naframa era dovada harniciei fetelor, a bogatiei, a priceperii in arta cusutului! Era un simbol ascuns al sentimentelor fata de un flacau pe care-l indragea. Cand fata iesea la prima hora, baiatul o tinea de naframa. Fata daca avea cu drag un flacau, ii daruia o naframa! Era aceptul ei pentru casatorie, urmand ca parintii sa se intalneasca ca sa stabileasca data nuntii si aranjamentele de casatorie!

Naframa de la nuntă, a fetei avea cusute de duști numele miresei și a mirelui. După nuntă era așezată pe fundul lăzii de zestre. La moartea unuia din soți, naframa era ruptă în două. Jumătatea unde era scris numele celui decedat era pusă in sicriu, iar cea cu numele soțului supravețuitor era pusă înapoi in lada. Urmând ca la moartea lui, să fie pusă în sicriu. Era credința, că astfel se vor reîntâlni pe lumea cealaltă. (muzeograf Ovidiu Focșa).

 

Cand flacaul pleca in aramata, fata ii daruia o naframa ca un talisman, sa-i poarte noroc, sa-l fereasca de cele rele si sa se intoarca sanatos acasa pentru a se casatori! cand eram comandant de pluton sau companie, gaseam aceste naframe la soldatii din toate tinuturile României. Si la români, si la unguri sau germanii din zona Sibiului si la sarbii din Caras-Sererin sau Timis.

Pot spune ca naframa era unica, cum s-ar spune, personalizata. Era ca o scrisoare unde scria destinatarul si expeditorul. Unele aveau data cusuta pe ele.

costume 006

Fetite in costum popular din Parcovaci – Harlau. Se observa naframa prinsa la brau.

costume 026

Fetita, costum popular din zona Harlau, se observa naframa prinsa la brau si pe traistuța din lana cu carouri albe si negre.

expozitie etnografica 012

Expozitie de arta populara organizata la Clubul Copiilor din Harlau. Ii si năframe. Articole din zona Deleni – Iasi.

expozitie etnografica 026

Naframa din in, din 1938 din zona Feredeni – Deleni!

expozitie etnografica 034

Naframe, ștergar in expozitia particulara Curecheriu, sat Sticlaria, com Scobinti

Sticlaria 029         Sticlaria 033

E1736C21

FF2AA3AE

Câtă migală,  cata rabdare si simt al frumosului, au dat dovada femeile, care au cusut aceste naframe. Multe din fetele sau femeile  care au cusut aceste mici podoabe, poate nici nu mai sunt pe acest pamant! Au ramas urmasilor aceste mici bijuterii de arta populara! Doar muzeele si putini iubitori de frumos si autentic din Moldova, mai au asa ceva!

Mai intreb, cine ar indrazni, sa-si stearga nasul, cu aceste mici capodopere de arta populara?

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: