Portul popular din tinutul Harlaului!

8 Mar

Motto: „Costumul popular din toate provinciile locuite de români se caracterizează prin folosirea culorii albe, considerată mitul purităţii la poporul român. În costumul popular românesc predomină ţesăturile albe de cânepă, in, bumbac, lână. Croiul costumului are ca lege de bază, folosirea fără pierdere a materialului.” 
Citat din : „Cămaşa de sărbătoare din Colecţia muzeală Conceşti” Autor, Emilia Pavel

Costumul popular din zona Harlaului, ca in intreaga Moldova, nu mai este nici o imbracaminte de lucru, de toate zilele, nici de sarbatoare! Mai este scos din lazi sau sifoniere, de la naftalina, doar cand se desfasoara unele activitati culturale si mai ales de copii si tineri! Putine costume se mai confectioneaza astazi! Sunt tinute ca niste relicve in „camerele de curat” sau de oaspeti, in lazile de zestre, in sifoniere si se mostenesc ca niste odoare rare.

Am avut ocazia sa particip la multe expozitii etnografice, organizate de scoala generala I-VIII “Petru Rares” din Harlau, scoala generala din Parcovaci sau de Clubul Copiilor din Harlau. Costume populare, mai vezi la copiii de gradinita si de la clasele mici, cu ocazia serbarilor de sfarsit de an scolar sau de ziua copilului, 1 Iunie.

De asemena, la Casa de Cultura Harlau, la ansamblul „Sarba cu Naframa”. Insa dupa cum apreciaza cunoscatorii, costumele nu sunt specifice zonei Hârlau!

Ca un miracol, in orasul Hârlău, datorita satului Parcovaci, ce apartine de oras, este o vatra vie de etnografie si folclor, care nu sufera imprumuturi si alterari ca in alte localitati.

Costumele de femeie sau barbat, sunt cam aceleasi pe care le vezi in fotografiile de nunta ale bunicilor!

Ca in toata Moldova, costumul popular reflecta anotimpurile si locatia. Avem costume pentru anotimpul cald si pentru anotimpul rece. Costume pentru femei si pentru barbati.

Costumele populare pentru femei,  sunt diferentiate in functie de varsta. Fetitele, fetele tinere nemaritate, au costume in culori vii, folosesc mai multe podoabe. Costumele sunt mai pe talie! Femeile maritate sau mai in varsta, folosesc la decorarea costumelor culori mai putin vii, predomina culorile de nuanta rece. De asemenea se observa si purtarea de putine podoabe. Doar cercei, verigheta sau inel, lantisor de aur (argint)   la gat. Iar la batrane, camasa alba, imbracaminea neagra si baticul de culoare inchisa, negru, maron. Fuste negre.

Deci ce distingem la costumul popular femeiesc? Invelitoare pentru cap. Vara batic colorat, iarna caciulita de blana, batic gros de lana sau berta ( șalul ) de lână.

Pentru partea de sus a  corpului: Camasa sau ia,  este din borangic, bumbac, mai rar de in, are  cusaturi la revere, maneci si piept. Motivele sunt geometrice, florale, zoomorfe.  In zona Parcovaci, sunt motive simple, in 1-2 culori, fara intindere mare.

Camasa de mireasa, este deosebit de elaborata. Din  borangic, cu motive brodate si cusute, reprezinta ca si momentul – nunta, un articol de imbracaminte dosebit de frumos si unic.

Peste camasa (ie) care este cu maneca scurta vara si cu maneca lunga iarna, se poarta o bundita din piele de oaie, frumos ornata cu motive florale, iar la umeri si piept au blanita de miel, de obicei negru, astfel se creaza un contrast intre albul bunditei, rosul, verdele sau albastrul decoratiilor si negrul conturului.

Peste acestea se poarta un suman gros din lana de culoare neagra sau maron, care la guler sau maneci, uneori si in partea superioara spate,  au diferite cusaturi cu motive geometrice.

Fusta, catrinta sau sorțul, se poarta de la talie in jos. In zona Parcovaci, insa am vazut si in satul Sticlaria, com. Scobinti, fusta este simpla, de culoare neagra, insa si maron,  larga si usor plisata. La tinere, este putin mai jos de genunchi, la femeile maritate si mai in varsta, pana la jumatatea gambei. La fetite dar si fete mai mari am vazut camasi tip tunica. De la talie in jos au poale albe, tivite cu diferite broderii, peste care vine fota (catrința), care este tesuta la razboiul de tesut, este  din lănă, in culori vii, cu benzi verticale. Aceasta este incinsa la talie cu o cingatoare (bârneața), tesuta. Este in culori vii, de multe ori avand cele trei culori ale tricolorului national.

Pentru lucru, au legat la talie o pestelcă (sort) de panza. Acesta are multe intrebuintari. Ferește fusta sau catrința,  purtatoarei pestelcii de a se murdari. Mai este folosita pentru a strange si transporta pe distante scurte de diferite lucruri (fructe, legume, oua de gaina si cate si mai cate!).

Iarna, femeile  mai poarta cojocel de piele de oaie, pieptare, zabun. Pe cap berta (șal) gros din lâna!

In picioare ghete, pantofi de piele. Opinci nu mai poarta nimeni. Mai vezi la diferite expozitii, activitati si serbari scolare, copiii cu opinci din piele, iar la o eleva dintr-o clasa mai mare, ca o noutate, opincute din piele, cu toc!

Nimeni nu mai foloseste la incaltari obiele. Vara ciorapi de bumbac, iar iarna ciorapi de lana de oaie, de obicei albi dar si negrii sau brumarii, lungi pana la jumatatea gleznei, si apoi rasuciti. Corapii sunt simplii au diferite ornamente sau motive simple, la partea de sus.

Ca un accesoriu de nelipsit la costumul de femeie, traista sau traistuța din panza tesuta in patru ițe, este nelipsita. Fiind de obicei in ton cu culorile predominante ale costumului (fotei sau catrinței, mai ales)!

De nelipsit este si naframa. Batista, frumos tivita si brodata sau cusuta, cu motive florale, geometrice, in 2-3 si mai multe culori. Cu numele fetei si eventual anul cand a fost cusuta (naframa).

Daca la femei, costumul popular are o atat de mare varietate, si la barbati este diferentiat. La flacai si la barbatii mai in varsta. De vara si iarna!

Sa incepem cu camasile barbatesti. Gasim camasa dreapta, tunica, camasa cu platca si camasa fusta.

Camasa tunica este cea mai veche si cea mai folosita. Ea are maneci si este lunga, pana mai jos de talie. Are si aceasta motive florale la piept, guler,  umeri si maneci.

Este din canepa, in, bumbac. Camasa de canepa este purtata mai ales la munca. Camasa de mire este mai elaborata, era tesuta din borangic (matase) , bumbac si mai rar din in, are motive florale in culori vii, iar mânecile  incretite, cu cat flacaul era mai bogat, cu atat era mai lungi sunt mânecele.

De la talie in jos, barbatii purtau ițari. Din lana sau bumbac. Si aici, in functie de starea flacaului, ițarii erau incretiti puteau ajunge si la 2 metrii lungime. In zilele noastre, ițarii au fost inlocuiti cu pantalonii. Acestia de la gambe in jos sunt stransi si au o bată care merge sub călcâi si se poarta in cisme. Pentru ghete, pantalonii sunt drepti. Din fericire, pantalonii de barbati nu sunt ornati ca in alte parti, cu diferite cusaturi in partea superioara sau cu lampasuri in diferite culori, in partile laterale.

Itarii erau stransi la talie cu o curea, peste itari venea camasa, care la brau este stransa de un chimir lat din piele sau brâu lung si lat de 15 centimetrii,  care la sold se inoada, iar capetele sunt lasate sa atarne. Brâul este tesut din lana, cu motive geometrice, deseori avand benzi colorate cu tricolor. Chimirul sau braul a fost purtat pana tarziu, si barbatii in varsta il poarta si acum, mai ales la munci grele, deoarece, spun ca protejeaza spatele!

Peste camasa, poarta o bundita (bondita)  inflorata cam la fel cu cea femeiasca. Mai poarta cheptar. Iarna suman de lana sau cojoc din blana de oaie.

Incaltamintea in zona Hârlăului pentru barbati este predominant cu cisme de piele neagra si ghete (bocanci). Doar baietii, pentru diferite activitati scolare, mai poarta opinci din piele. De asemenea, ghete la pantalonii de culoare alba. Itari nu se mai poarta! Si nici opicile din guma (cauciuc) sau piele de porc.

Pe cap, este traditionala in sezonul cald, palaria verde sau neagra , cu boruri scurte si o pana de păun. Iarna baza este caciula, din piele de miel, neagra, brumarie, maronie, mai rar alba. Este simpla sau cu bordura.

La Muzeul Viei si Vinului din Hârlau, este o sala dedicata nuntii si botezului. Aici sunt minunate costume populare de nunta pentru miri dar si pentru vornicei si druște.

http://www.muzeulvieisivinului.ro/Despre-muzeu-2/,Galerie-foto-16

Las mai bine fotografiile sa vorbeasca. Acestea sunt facute in ultimii 4 ani, cu ocazia serbarilor scolare, la expozitii de etnografie organizate la Clubul Copiilor din Hîrlau sau scoli.

nov_8 026Gospodina si o bunica, in costume populare din satul Parcovaci – orasul Harlau. Expozitie de costume populare de la Clubul Copiilor din Harlau.

100_0727Tinere fete, eleve la scoala generala Parcovaci, cu ocazia unor activitati scolare! Au camasa (ie, catrințe si barneață) Sub catrințe, au poale de culoare alba (jupe, mai la oras).  Culoarea calda, de rosu este imblanzita de culoarea neagra.

costume 005Fetite de la gradinita in costume populare la o activitate la Clubul Copiilor din Harlau. Mai apropiata de specificul zonei, fetita cu batic pe cap.

costume 019Fetita care sta in picioare, este imbracata intr-un costum autentic din zona satului Parcovaci – Hârlău. Manecile camasii sunt largi, iar modelul este simplu la manseta si piept. In picioare are opincute din piele si ciorapi de lana brumarie.

costume 020

Costum de fata si baiat din zona Scobinti – Sticlaria ( nu mai retin exact, fotografia este de acum 4 ani). La costumul tânarului se observa itarii din bumbac incretiti, camasa lungă si brau. Camasa este decorata cu cusaturi la piept si mansete. La fata camasa este stransa la mansete, este bogat decorata pe umeri, manseta si piept cu motive florale. Pe cap are o frumosa berta (șal) neagra. Pacat ca aceste costume nu sunt complete, fata are cizmulite, iar baiatul pantofi de sport!

costume 029O fetita de la gradinita. Are un frumos si autentic costum popular din Parcovaci. Poalele ( jupa de sub fusta), au o frumoasa broderie).

expozitie etnografica 013Un exponat de la o expozitie scolara organizata de Scoala generala „Petru Rares” din Harlau la Clubul copiilor din Hârlau. Este un costum de femeie din satul Parcovaci. Camasa, berta (șalul) neagra din lana, fusta neagra plisata, larga la poale, o traistuta din lana, in carouri.

expozitie etnografica 028Camasa din bumbac, are cusuta pe umeri si piept precum si la maneci motive florale, trandafiri.

expozitie etnografica 033Camasa din bumbac, are motive florale pe piept. Manecile sunt incretite cu un șnur cu motocei.

AE0C0DA9

B6F84248

Camasi din bumbac cu frumoase decoratiuni la revere si piept. Au fost expuse la o expoziție etnografica la Clubul copiilor din Hârlâu. Provin din colectia unui colectionar din satul Poiana, comuna Deleni.

expozitie etnografica 035Acesoriu la costumul de fata, o traistuta din panza tesuta in patru ițe!

expozitie etnografica 036Costume din zona Deleni, jud. Iasi, la o expozitie scolara organizata la Clubul copiilor din Hârlău. La costumul barbatesc, care este de mire, distingem palaria, camasa de borangic cu mansetele largi, bundita de piele de oaie cu bordura neagra, din blana de oaie. Costumul de femeie, pe cap, batic alb,  brodat pe margine, camasa tunica cu manecile lungi, catrința negra, peste poale,  plisata, prinsa cu bârneața. Pe perete naframe. La brau fata are o naframa.

Click pe fotografii pentru detalii.

O completare. Multumiri dominisoarei Raluca Grosu, fost prim dansatoare in cadrul formatiei de dansuri „Sârba cu Naframa”,  care a avut amabilitatea  de a-mi dea unele referinte privind descrierea costului popular!

%d blogeri au apreciat asta: