Tesaturi populare din Moldova.

22 Mar

Ţesutul artistic ocupă un loc aparte în arta tradiţională. Ţesutul şi cusutul se făceau în familie şi erau îndeletniciri de bază ale femeii. De la piesele de port cotidian, la cele de sărbătoare şi până la textilele care îmbracă locuinţa, totul era lucrat de mâinile harnice ale femeilor de la sate. Se ştie că meşteşugul torsului şi ţesutului are o veche tradiţie, războiul de ţesut orizontal fiind cunoscut încă de la începutul secolului al XIII-lea in Moldova.

Tradiția cerea mai demult,  ca fetele care se casatoresc, sa vina la casa mirelui cu zestere. Țesături de tot felul : 2-3 covoare din lână, țoale din cordele, păretare, cergi, laciere, scoarțe, panzeturi.

Femeile ţeseau din materiile prime existente în gospodărie, fibre având origine animală (lâna oilor, părul caprelor, borangic) sau vegetală (cânepă, mai tarziu bumbac, in). Multe ţesături fiind fabricate atât din fibre de origine animală,cât şi vegetală. Cele mai importante ţesături decorative ale artei tradiţionale româneşti sunt reprezentate de covoarele de lână şi de scoarţe.

In uricele domnesti date la Hârlău, se vorbeste de locuri pe râul Bahlui pentru mori de grâne dar si topitorii de cânepa.

Covoarele sunt lucrate la război vertical şi sunt alcătuite din fire înnodate, iar scoarţele sunt ţesute în război orizontal şi sunt mai subţiri. Erau considerate piese foarte valoroase, transmiţându-se prin zestre, de la o generaţie la alta.  Culorile folosite la vopsitul firelor de ţesătură erau naturale, obţinute din diferite rădăcini, tulpini şi flori.

Erau cunoscute proprietăţile fiecărei plante şi insecte, momentul cel mai bun de recoltare şi reţetele de prelucrare pentru a se obţine o anumită intensitate a culorii. Cu timpul, obţinerea pe cale naturală a culorilor a început să devină tot mai rară.

Aparitia coloranților, vopselelor, a usurat munca femeilor in obținerea coloranților necesari, insa a schimbat nuanțele țesaturilor, culorile devenind mai intense.  Va mai amintiti de renumitele plicuri cu coloranti “gallus”, cu care femeile vopseau acasa materialele textile, de mirosea cateva zile casa a oțet?

Cu toate acestea culorile naturale, rămân mai plăcute ochiului şi totdeauna în armonie unele cu altele, sunt trainice în timp, fapt pentru care noi astăzi putem admira şi analiza nemijlocit diversitatea de culori de pe covoarele tradiţionale din muzee.

Femeile din zona noastră, a Moldovei, foloseau în general plantele proaspete pentru vopsit pentru că ele îşi pregăteau, din vară şi toamnă, fibrele vopsite astfel încât iarna, la căldura focului din vatră, să le lucreze în războiul de ţesut. În interiorul caselor ţărăneşti, covoarele ţesute erau piesele populare de decor.  Astazi, cei care produc țesaturi o fac in scop comercial, mai puțin pentru uzul propriu! Si aici, tesaturile tradiționale, sunt inlocuite in locuinte cu kitsch-uri (chiciuri mai pe romaneste), din fibre sintetice si motive exotice. In zi de târg in Hârlău, vezi in piața zeci de vânzâtori cu țesaturi din Turcia si China, majoritatea din fibre sintetice.

În ornamentica de început, predominau motivele geometrice (linii drepte, romburi, cruci, linii frânte), pentru ca apoi să apară o bordură, care înconjoară câmpul central şi motive noi: ramuri de copaci,  flori, păsări, cai, oameni, ce mai, o lume de basm.

Tesutul în război de ţesut orizontal (stative) se foloseste lână naturală sau vopsită cu plante, în diverse culori.

Obiectele realizate de către creatorii de arta populara sunt următoarele: lăicerul moldovenesc , covorul ţesut cu arborele vieţii , trăistuţele, tapiseriile, carpetele şi covoare de dimensiuni mari, insa si articole de imbracaminte cum ar fi catrințele, fotele, panza pentru camasi, poale, ii.

Am participat la expozițiile etnografice organizate  de vreo 4 ani la Clubul Copiilor din Hârlau, care are propriul lui cerc de arta tradiționala si o expoziție permanenta de țesaturi populare si  de Scoala generala “Petru Rareș” din Hârlău. Au fost expuse o multitudine de țesaturi apartinand unor persoane din Pârcovaci, mai ales, dar și din Deleni, Feredeni, Scobinți, Ceplenița si chiar mai departe din Belcesti și Ceplenița.

Un alt loc unde in Hârlau pot fi admirate tesaturi din zona Moldovei, este Muzeul Viei si Vinului, unde sunt expuse tesaturi din patrimoniul national ce apartin Muzeului etnografic din cadrul Complexului Muzeal Național “Moldova”  de la Palatal Culturii din Iași. De asemenea, periodic se fac expoziții tematice de etnografie cu lucrari de o valoare inestimabila.

Si in acest domeniu, a tesaturilor,  este aceiasi poveste cu disparitia traditiilor populare. Doar persoanele in varsta mai stiu sa pregateasca un razboi de tesut si sa lucreze la el. In maximul 10 ani, vom mai vedea doar in muzee si colectii particulare tesaturi populare.

Este drept ca mai sunt centre care lucreaza pentru export și piata interna, insa motivele si materialele nu mai respecta traditia ci dorinta clienților. De asemena, sunt centre de tesut covoare, in manastirile de maici,  pentru uzul bisericilor si manastirilor, cu motive religioase insa si tradiționale.

Si acum cateva fotografii (din sutele) facute la expozițiile de etnografie organizate in Hârlau.

1BBF249C 6B946174

O roata de tors. O femeie din Parcovaci intr-un costum absolut autentic, in standul din spate ei, sunt articole confectionate de aceasta, inclusiv țesaturi.

expozitie etnografica 005 expozitie etnografica 014

Tesaturi, in stanga. In dreapta costume populare si o roata de tors!

expozitie etnografica 018  expozitie etnografica 020

Razboi de tesut orizontal. In dreapta diferite ustensile pentru prelucrarea lânii (furca, roata de tors, roata de depanat, etc.) Nu prea ma pricep la acestea, regret ca la timpul respectiv, nu am cerut mai multe detalii de la persoanele care au expus. Nu aveam pe atunci intentia de a publica un blog specializat in etnografie si folclor. La viitoarele expoziții nu voi mai rata nimic! Promit solemn!

mestesuguri 002 mestesuguri 012

O bunica din Pârcovaci, la o demonstrație practica de tors lână si țesut la razboiul de țesut.

mestesuguri 013

O imagine care va deveni istorie si o vom mai vedea doar in media! Tesutul la un razboi de țesut! De admirat covorul din spatele femeii! Motive in dungi multicolore si trandafiri. Este tradițional in zona Pârcovaci!

tesaturi 004

Din colecția personala de timbre, patru modele de covoare, din tot atatea zone etnografice ale României! Click pe fotogafie pentru detalii. Din patriotism local, afirm ca cel mai frumos model este a covorului moldovenesc (stanga jos)!

Un răspuns to “Tesaturi populare din Moldova.”

  1. Elena M. Martie 22, 2013 la 7:13 pm #

    Tesutul covoarelor era o fala si o mandrie pentru orice gospodina! Se luau la intrecere, care tese covoare mai deosebite si mai frumoase. Teseau covoare, cergi, carpete, etc.
    La fel si tricotatul, cusutul pe pinza si mai tarziu pe etamina.
    Foarte putine femei mai stiu sa toarca lana, sau sa lucreze la stative. Doar cele mai in varsta, care mai au putere de munca si pentru ca treace timpul iarna mai usor.
    Cat de frumoase si durabile sunt aceste covoare!
    Nu mai spun si cat de sanatos este sa ai in casa un covor tesut din lina, fata de unul sintetic.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: