Inca un mestesug care moare, prelucrarea pietrei!

10 Apr

Petrăritul în zona Deleni, Parcovaci, Deleni, Zagavia, Scobinți, are obârșii dintre cele mai vechi. Perceput ca materializare a veșniciei, ca locul cel mai nimerit al sălășuirii stămoșilor, piatra sumar sau mai elaborat prelucrată și-a găsit cele mai diverse întrebuințări, prin stăruința continuă a oamenilor de a conferi durabilitate lucrurilor.

Această zonă  a cunoscut din cele mai vechi timpuri exploatarea si folosirea pietrei. La cele mai vechi case cu temelie, aceasta constă doar din blocuri mai de piatră sumar finisate, dispuse la colțurile construcției, peste care se așezau tălpile casei. Apoi marile construcții din piatră din evul mediu timpuriu în zona Hârlăului, curți domnești și bisericile domnești cum ar fi cele ale boierilor Cantacuzini la Deleni, Krupenschi la Feredeni, Bojică la Hârlău, pivnițile domnești, realizate prin munca pietrarilor și țăranilor din zonă.

Piatra din aceasta zona este de natura cristalina, cu o covertura sedimentara formata din mai multe straturi. Astfel se gasesc straturi de marne, gresii  si calcare.

Gresiile calcaroase au fost sute de ani exploatate din carierele Fierbatoarea, Ciocârlan, Chirirea, Mohoreni  pe raza comunei Deleni si Rediu și Belcescu pe raza comunei Scobinți, Islazul Pietrariei în satul Zagavia.

Cu aceasta piatra s-au construit curtea domneasca, pivnitele domnesti, zidurile curtii domnesti,  cele doua biserici din Hârlau, curtea si palatul Ghica din Deleni,curțile boierilor din Hârlău, hanul de la Deleni. Nu mai spun de drumuri, poduri, fantani.

In Sticlaria a fost un cuptor de ars calcare pentru var. Var folosit de populația din zona și din camp, pâna spre Valea Jijiei.

De scoaterea pietrei se ocupau in general persoane specializate, pietrarii, din carierele de piatra, insa munca bruta de exploatare si transport, o făceau țăranii. In  trecut, erau obligați sa facă prestații de munca la carierele de piatra, la scos  si transportul de piatra câte 7 zile pe an. Piatra folosita la șosele, dar și școli, în general la construcții de folosința obștească.

pietrari

Pentru  fântâni, pivnițe, colaci de fântână, pietre de hotar, pietre de moara, temelii de case, ziduri, cruci pentru cimitire,  era necesara o piatra mai dura, care se găsește atât în carierele de piatra din  Deleni, cât și din Scobinți.

Cimitirele din Hârlau, atât cele ortodoxe cât si cele evreiești stau mărturie după sute de ani despre arta prelucrării pietrei de către pietrarii din Hârlău, Deleni și Scobinți!

Cimentul și fierul beton a făcut să  apună și meseria de pietrar. Putini meșteri pietrari  mai exista acum, în general persoane în vârstă, care sa prelucreze cu măiestrie piatra. Pietrele de moara, râșnițele din Deleni erau cunoscute în toată Moldova.

Nici fântanile nu se mai fac din piatra. Acum la moda sunt forajele făcute cu utilaje si căptușirea fântânii cu tuburi din beton sau plastic. Oare apa din aceste fântâni poate fi comparata cu apa din fântânile tradiționale din piatra?

Când iși construiesc case, la temelia casei, la beciuri, cetățenii nu mai folosesc piatra, acum betonul si fierul beton sunt folosite, chiar si de cetățeni mai nevoiași.

Rând pe rând, carierele de piatra s-au închis. De putin timp și cariera de piatra din Deleni, care a funcționat fără întrerupere sute de ani, a fost închisa de firma care o exploata.

6E991958 8271FE08

Sus, rămașițe din fostele pivnițe domnești de Curtea Domneasca din Hârlău. Jos, colacul unei fântâni din satul Bădeni, com. Scobinți.

august 2011 018  august 2011 026

Sus pisania Mânastirii Lacuri din Deleni, jos biserica mânăstirii și zidul împrejmuitor. Totul din piatra de Deleni!

august 2011 027  bute_1 003

O cruce din piatra la intrarea în mânastirea Lacuri, jos, piatra rezultata din demolarea unei case și a pivniței în orașul Hârlău.

Cariera piatra Deleni 010

Cariera de piatra de interes local. Jos zidul de piatra care împrejmuiește palatul Ghica- Deleni, din satul Deleni, com Deleni.

Deleni 014  E04C7347

Sus, ruinele fostului rateș, din sec. XVIII-lea, construit de domnul Moldovei Grigore Ghica Voda. Este pe lista monumentelor ocrotite. Jos, o râșnița din piatra, expusa la o expoziție de etnografie la Clubul Copiilor din Hârlău.

IMG_1016  img_1746

O piatra de la cariera de piatra Deleni, pe piatra, o placa comemorativa in memoria ostașilor morți de febra tifoida si febra recurenta în iarna anilor 1916-1917, care au aparținut Diviziei 13 infanterie Ploiești, aflata în refacere în zona Hârlău – Deleni. In dreapta biserica din piatra de la Deleni.

pisanie curte 003  pod de la Zlodica

Pisanie si ancadramentul ușii de la intrarea în biserica Sf. Gheorghe din Hârlău. Jos, podul de la Zlodica.

Zbereni - Cârjoaia 029  Zbereni - Cârjoaia 032

Conacul de la Cârjoara. O piatra de fântâna, o masa din piatra, jos conacul si zidul de sprijin.

Zbereni - Cârjoaia 033  Zbereni - Cârjoaia 004

Sus, podul lui Stefan cel Mare de la Cârjoaia, este pe lista monumentelor istorice. Jos fosta cariera de piatra de la Scobinți.

img_0149

Piatra de hotar, dintre târgul Hârlau si moșia Deleni. (Fotografie din colecția învățător Ioan Musei).

Am încercat să ilustrez drumul pietrei de la cariera de piatra la locul de utilizare. Poate cea mai sugestiva utilizare o reprezinta ruinele fostei Curți Domnești din Hârlău, Aceasta în anii de glorie, avea ziduri înalte, clădiri, beciuri, pivnițe, porți, contraforți de susținere a zidurilor, aleii și pardoselii din lespezi de piatra.

http://youtu.be/L-x7SqtXdf8

%d blogeri au apreciat asta: