Sarbatoarea de Paște. Tradiții si obiceiuri populare.

29 Apr

Sarbatoarea Paștelui este pentru romani, alaturi de Craciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregateste cu mult timp inainte prin postul tinut cu atata evlavie.
In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin „postul Pastelui” numit si „Postul Cel Mare”, post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa „Duminica iertarii”, in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti. Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste „Saptamana Patimilor” si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. „Saptamana Patimilor” comemoreaza prinderea lui Iisus (Joia Mare) crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana,  in  biserici se tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite „Denie”. Vineri, numita „Vinerea Mare” se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine „post negru”, adica nu se mananca nimic.

În perioada postului, fiecare familie este preocupată de curățenia generală atît în casă cît și în toată gospodăria, pentru a întîlni Învierea Domnului într-un mediu curat. Gospodinele „primenesc” casa pentru sărbătoare, iar bărbaților le revine curățenia din gospodărie.

Principala grija a oamenilor inaintea Pastilor este aceea de a-si primeni și hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.
In Moldova, vopsirea in rosu a oualelor de Pasti este cea mai populara traditie a sarbatoarei pascale crestine. Legenda spune ca aceasta traditie se leaga de scena in care Iisus a fost rastignit pe cruce in Vinerea Mare. Venind sa-si vada fiul rastignit, fecioara Maria avea in mana un cos cu oua care s-au inrosit de la sangele Mantuitorului.

In traditia populara romaneasca ouale rosii sunt purtatoare de noroc, iar din acest motiv in dimineata zilei de Pasti copiii se spala pe fața cu apa dintr-un vas in care sunt puse oua rosii si monede de argint.

De obicei, in Sambata Mare, are loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc bucate traditionale: drobul (in Bucovina cighir), friptura si borsul de miel.
Spre deosebire  Craciun, pentru Paste nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicala: „Craciunul este sătul, iar Paștele este fudul”.

Momentul ritual al facerii pascăi, in Sambata Pastilor, iar in unele zone in Joia Mare, capata valente deosebite, prin plasarea intr-o cosmogonie originala a gospodinei: fie ca trimite la nasterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se da aluatului), femeia capatand astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebita, care poate sa fie valorificata si in gospodarie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semanarea vegetatiei din gradina in aceasta zi, pasca speciala realizata pentru vite etc.).

Cel de-a doilea moment ritual este dat de ajunul marii sarbatori. Este noaptea cand se deschid cerurile, cand ard comorile si cand, in general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasa.

Sambata seara, fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire. In el asterne un stergar curat si asaza o lumanare alba, oua rosii, cozonac, pasca, o bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de busuioc, carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala etc. Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale, dar si de mandrie personala.

Sâmbata noaptea, credincioșii merg la biserica unde ritualul religios este deosebit, sfarsindu-se prin a lua lumina si a duce acasa lumânarile aprinse la familii!( http://www.cotidianul.ro/veniti-de-luati-lumina-179432/ )

In prima zi de Pasti este o sarbatoare de familie. Familiile iau masa impreuna si servesc oua vopsite, cozonaci, drob, friptura de miel, pasca. Tot in prima zi de sarbatoare se obisnuieste sa se poarte haine noi.

De asemenea, oulale se ciocnesc la masa de Pasti alaturi de binecunoscuta replica „Hristos a Inviat! – Adevarat a inviat”.

Ziua a doua de Paște, se merge la parinți, la rude. Nu sunt uitati nici morții familiei. Se merge la cimitir unde preotul citeste rugaciuni pentru cei dragi, dusi din aceasta lume, si se da de pomana bucate de Paște si vin.

SANYO DIGITAL CAMERASursa fotografiei, un excelent blog despre Bucovina http://amfostacolo.ro/user-foto.php?uid=2203&din=descopera-bucovina-la-pas-prin-bucovina&hid=4091

2 Răspunsuri to “Sarbatoarea de Paște. Tradiții si obiceiuri populare.”

  1. Duduca Mai 4, 2013 la 8:53 am #

    D-le Miron, va urez un „Paste fericit!” pe care sa-l petreceti in multa lumina, liniste, pace sufleteasca si multa armonie; iar Iepurasul sa va aduca intregii familii multa sanatate si bucurii.
    „Hristos a Inviat!”
    Multumesc pentru posturile interesante si fotografiile minunate.

    • harlau625 Mai 4, 2013 la 10:04 am #

      Va multumesc pentru urari. Un Paște fericit si dv. si familiei dv.

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: