Câșlegii de vară.

25 Iun

Inainte vreme, insa si acum, la satele unde spiritul nu este alterat de modernizare, lumea stia ce semnificatii are postul, zilele de harți si câșlegii.

Câșlegii, au la baza cuvinte latine caseum ligat , ad literam: legare casului. La români are semnificația de dezlegare la caș, la branză, la dulceața cașului!

Sunt patru câșlegi intr-un an! Pentru fiecare anotimp. Câșlegii reprezinta intervalul de timp dintre doua posturi.

In funcție de posturi legate de principalele sarbatori, câșlegii pot fi un timp mai scurt, sau mai indelungat. In acest an, câslegii de vara tin de la 30 iunie la 31 iulie. Intre postul Sfinților Apostoli și Postul Sfintei Marii.

Fiind spre sfârșitul primaverii, spre vara, cand pe masa taranului este o abundența de produse, fiind o dezlegare totala la alimente. Acum se vor gasi laptele, branzeturile proaspete de vaca si de oaie, legume si fructe, peste de apa dulce si carnea de pasare sau de pui.

familie taraneasca

Acum este perioada “udaturilor”  adica a felurilor intai, borsul acrit cu zer, sau cu chișleag.

Dresele, se fac cu pastai de fasole, cu cartofi noi si zer acru.

Scrobul (omleta) se face cu jântuit (un zer gras rezultat dupa ce se strecoara branza de oi) sau cu smantana.

Urda, este un fel de branza reziduala ce rezulta din zer, prin fierbere. Se consuma proaspata, cu mamaliga, insa pus in compoziția de sarmale in foi de vita proaspata, cu mult marar, este o mancare aleasa.

Daca sunt câșlegii de vara, puii ajunsi la greutatea trebuitoare, sunt ingrediente pentru mancaruri alese. Pe jaratec sau gratar, la ceaun cu usturoi. Nici ciulamaua de pui, cu smantana nu este de ocolit, mai ales cu mamaliguta proaspata.

Pestele de apa dulce, gatit invelit in frunza de varza, de nuc sau de hrean, asezati in vatra si se trage pe ei spuza. Este greu sa-l faci in bucatarile moderne, insa nici celelalte procedee de gatire nu sunt de lepadat. Prajit in ulei, la cuptor, plachie, pe gratar (invelit in folie sa nu se prinda de gratar)!

bordei

Azi mi-a sosit prin posta, cartea comandata pe net. Din bucataria taranului roman de invatatorul Mihai Lupescu. Cartea, este dupa aproape 100 de ani, o arhiva interesanta si amuzanta de bucatarie taraneasca din Moldova si Muntenia de la inceputul secolului XX.

Cartea are o introducere scrisa de regretatul Radu Anton Roman. Spre aducere aminte, a avut impreuna cu Florin Busuioc (care prezinta rubrica meteo la Protv) emisiuni de bucatarie romneasca.

Spre exemplificare, de la pagina 128, reproduc,  cele scrise de autor despre mamaliga (măliga, mandra, colena, mangrea, mamaliguta, bucadarnic). Mamaliga este temelia hranei țaranesti. Expresii precum “Ii greu cand nu-i maliga” sau “Ii greu de castigat mamaliga”, inseamna ca vremurile sunt grele, si lupta pentru existenta este vajnica!

mamaliga

Daca taranul avea mamaliga, udatura (sorbitura), bucatele se gasesc lesne.

La acele vremuri, unde foamea era la ea acasa la majoritatea taranilor, mamaliga era painea cea de toate zilele a intregii noastre taranimi. Ea se face la ceaun,, in caldare, caldarusa, in ceaunase, in hargau, in tigaie. Nu-i casa sa nu n-aiba ceaun. El este de diferite marimi, potrivit cu numarul de guri din casa.

Ei acum, un pasaj amuzant! Cum se face mamaliga!

“Cand se pune ceaunul de mamaliga, el se ia de sub laița – unde de obicei este locul lui, si unde sta cu gura-n jos – se sufla si se sterge cu mana, ca sa nu fia colbos (….), si tragand de seama sa nu fie in ea gozuri, gandaci, solomazdre, ori alte gujulii spurcate (…).

Cartea este amuzanta si interesanta, merita cumparata (chiar daca este cam piparata la pret, la care se adauga taxele postele)!

Aceste randuri sunt un omagiu adus lui Radu Anton Roman, http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Anton_Roman de la a carui nastere se implinesc la 19 august, 65 de ani!

Fotografiile sunt imprumutate de pe facebook, https://www.facebook.com/CartofilieRomaneasca?fref=ts

%d blogeri au apreciat asta: