Sfântul Ilie, traditii și obiceiuri

16 Iul

Cinstind pe Sfântul Ilie ( http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfantul-ilie-120294.html ) pe data de 20 iulie, sătenii povestesc că acesta le ocroteşte recoltele de secetă fiind un mare făcător de minuni.

Există tradiții populare diferite în toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred că atunci când se întâmplau fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruța lui de foc, pentru a ne ocroti, plesnind dracii cu biciul de foc. De aceea, este considerat patronul ploii, al tunetelor şi al trăsnetelor. El este mereu și mereu în slujba binelui.

Tot potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi pana în aceasta zi. Cum copiii în joacă, mai lovesc merele unul de altul, mamele aveau grija sa-i dojenească, inclusiv cu un ghiont sau o palma, ca sa nu mai facă acest gest alta data ca “ va cădea ghiață, cât merele ăi va distruge totul!

Cum frica păzește bostănăria, tot asa, frica de Sântilie era mare, în special la sate! Sfântul Ilie, era stapanul ploilor, tunetelor, fulgerelor si mai ales a nemiloaselor trasnete, care omora oameni si animale si aducea focul asupra caselor, padurilor si holdelor. Erau pedepsiti cei care nu tineau dreapta credința si mai ales cei care nu cinsteau asa cum se cuvine ziua de sfântul Ilie.  Sarbatoarea ținea doua sau chiar șapte zile. De la sfantul Ilie până la teribila zi de Foca din 22 iulie!

Iata cum s-a transmis povestea teribilului Sf.Ilie (asa cum apare in cartea domnului muzeograf Marcel Lutic : Timpul sacru – Sărbătorile de alta data, Ed. Fundației Academice Axis 2006!

De când cu începutul lumii, Dumnezeu a dat Pământul în stăpânire Dracului, numai a zis – să se poarte bine ! Inmulțindu-se diavolii pe Pământ, sfântul Ilie, s-a rugat cu atâtă patimă și credința la Dumnezeu sa-i dea putere sa lupte si sa curate pamantul de necurat! Dumnezeu s-a indurat de Sfântul Ilie și i-a dat un car de foc, cu patru cai înaripați care sa zboare în ceruri! Arme i-a dat teribilul fulger și tunetul cu care să biruie dracii din cer și de pe Pământ! Sfantul s-a pus pe treaba si era gata, gata sa termine cu dracii! Insă Dumnezeu s-a supărat și l-a oprit pe sfântul Ilie, spunându-i că și dracii sunt buni la ceva. Ei mențin frica oamenilor în necuratul și credința în cele sfinte! Insă sfântul Ilie nu a fost lipsit de tot de puteri! I-a dat dreptul să-și folosească puterea contra dracilor doar de ziua lui! Insă sfântul nu știe care-i ziua lui! De aceia, de câte ori are ocazia, sloboade trăsnetul în dracii care se ascund mai ales în animale, în scorburile copacilor , în oameni,  sub pragurile caselor și chiar în turlele bisericilor! Insă dacă faci cruce când auzi tunetul, Sfântul Ilie nu sloboadă fulgerul! El are porunca Dumnezeiasca să lovească orice, mai putin în cruce noua!

Islaz la Scobinți

Dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. Merele se duc întâi la biserică, pentru ca exista credință ca numai așa ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Dacă nu se păstrează aceasta datină, cel ce mănâncă mere înainte de Sf. Ilie, va culege veșnic mere pe lumea cealaltă, dar când va începe să le mănânce, ele îi vor pieri de dinainte.

507C8BB6

De Sfântul Ilie, femeile de la sate  duc la biserică busuioc și-l pun la iconostas. La sfârșitul slujbei, îl iau și ii dau foc, iar cu cenușa lui se freacă în gura copiii, când au bube.

Se sfântul Ilie, nu sunt uitati nici mortii! Mai ales copiii morti! De Moșii de Sântilie, femeile care au avut copilași care au murit, cheamă copiii din vecini, sau copii de rude. Îi duce sub un măr pe care-l scutura. Merele cazute sunt pomana pentru sufletele copilasilor morti!

La revărsatul zorilor de sfântul Ilie, femeile cunoscătoare în ale bolilor, babele vindecătoare, se duceau în câmp să adune pe roua, plante medicinale, mai ales busuioc. Busuiocul astfel cules era pus intre haine ca să alunge moliile. Iar busuiocul stropit cu sânge de cocos, tăiat în zori, se punea în scăldătoarea celor betegi având credința ca vor fi vindecați!

plante medicinale 002

Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. Daca sarbatoarea de sfântul Ilie cade in zilele de luni, miercuri, vineri sau duminica, nu se face retezatul stupilor!  Gospodarii trebuiau sa fie cu mare bagare de seama, sa nu fie invitati cei care aveau puterea de a face vraji si farmece! Dacă mâncau fagure cu miere “furată” în zi sfântă, puterea lor de a face vrăji si farmece se va înzeci!

prisaca

După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere.

Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei mai in vârsta, aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

În vechime, se obişnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde și când să bată grindina.

Să nu uitam ca Sf. Ilie, este patronul Aviației române și Forțelor Aeriene!

%d blogeri au apreciat asta: