Nuntă la români, cap. V

22 Aug

La biserică și la casa mirelui.

Alaiul de nuntă ajunge la biserică. Mireasa știe ca poate „să-și programeze” peste câți ani să aibă primul copil. Dacă iși dorește un copil peste 3 ani, atinge ușorul ușii bisericii cu trei degete. Daca vrea peste 4 ani, cu 4 degete etc.

Intrând în biserică, încep închinarea la icoane. Aici este un anumit ritual pe care cei de acum 100 de ani (mă refer la cartea “Nunta la români” de Elena Sevastos) din care mă inspir pentru a scrie aceste articole), era respectat, pentru ca repercursiunile asupra vieții celor doi miri pot fi aspre.

Deci mai întâi, nunul cel mare și mirele, apoi nuna și mireasa și toți ceilalți nuntași,  vârstnici având întâietate, se închină întâi la icoana lui Iisus Hristos aflată în dreapta altarului, fac două cruci de mătănii, sărută icoana, și apoi mai fac o cruce. Trec în stânga altarului și se închină la icoana Maicii Domnului cu pruncul Iisus Hristos. Merg apoi din nou în dreapta altarului, unde este icoana patronului bisericii, se inchină la icoană, apoi în partea stângă unde sunt icoanele lui Sf.Gheorghe, Sf.Nicolae, sau Sf. Vasile. La sfârșit se închină la orice alt sfânt mare. Dacă icoana Maicii Domnului se află în mijlocul bisericii, se închină și acolo.

La urmă se duc la tetrapod (mobilier bisericesc cu patru picioare, pe care se așează evanghelia), unde fac trei cruci de mătănii ( se închină aplecându-se până la pământ).

După închinarea la icoane, mirii se împărtășesc de preot.

Pentru a se săvârși liturghia de cununare, vornicelul așează în mijlocul bisericii o scoarță (covor). Sub covor pune o monedă în partea în care va sta mirele, si o alta unde va sta mireasa.

Pe covor, lângă mire sta nunul, iar lângă mireasă nuna. Amandoi mirii având lumânări aprinse în mână.

Mirele sta cu caciula sau pălăria pe cap până în momentul în care preotul le pune cununiile pe cap. Atunci mirele dă căciula sau pălăria unui apropiat.

Ca și la alte popoare, nunta este un moment deosebit din viață. Românul se împărtășește, el este împărat (de aceea se cuvine sa stea cu palaria pe cap, până ce preotul le pune cununiile pe cap).

La Isaia dănțuiește, mireasă caută să-l calce pe picior pe mire, dacă vrea să fie mai puternică în casă decât bărbatul. De asemenea, nici mirele nu ratează momentul calcării pe picior a miresei.

Preotul, le dă tinerilor pâine și vin. Pâinea fiind înmuiată în mire de albine, ca semn de iubire și unire nedespărțită de vreme și greutățile viații.

Nu intru în detaliile serviciului religios oficiat de preot. Nu cred ca diferă în zilele noastre de cel de acum 100 de ani, prezentat de Elena Sevastos în cartea “Nuntă la români”, din care mă inspir pentru acest articol.

După săvârșirea cununiei, preotul felicită pe miri. Le urează mulți ani fericiți și-i întreaba de ce hram ar vrea să prăznuiască? Mirii aleg pe Sf. Gheorghe sau Sf.Nicolae, dar cel mai des pe Sf. Spiridon. Mirii se angajează ca la hramul sfântului ales să aducă la biserică lumânări, un blid pentru pomană și liturghie ca să-i ajute Dumnezeu să aibă spor în viață și sănătate.

cununie

După cununie, mirii ies din biserică cu întreg alaiul de nuntă care i-a însoțit și merg la casa stapânului pământului sau arendașului. Aici vornicelul bate în poarta și cere invoire de la stapân ca să intre mirii cu alaiul de nuntă. Stăpânul ii primește, felicitând tânăra pereche. In curte se încinge jocul, lautarii cântă. Stâpâna, merge după stapânul care felicită mirii si având în mână o carafă cu rachiu și un pahar, dă de baut la miri, nuni si celelalte persoane din alaiul de nuntă. De obicei stapânul și stăpâna, după ce se prind în horă lângă mire și mireasă, joacă și cu ceilalți nuntași un joc după care face daruri tinerilor miri. Da 1-2 vedre de vin pentru nuntă, sau țidulă iscălită cu drept de a ridica de la cârciumă, vedrele de vin, plătește colacii dați înainte de nuntă de pețitori la socrii mici sau pe cei pentru nuni. Lăutarii care cântă mai cu foc, primesc și ei bacșiș de la stăpân. Acesta este pus de stăpân în scripca statostelui lautarilor sau în paharul cu care ii cinstesc cu băutură.

Nuntă in Moldova

Mirele mulțumește stăpânului că i-a primit și pentru dar. Alaiul de nuntă plecă spre casa mirelui. Pe drum, oameni cu cofe cu apă varsă apa la picioarele cailor sau boilor, ca să fie rod și bogație în casnicie. Pentru asta primește de la vornicel un bacșiș.

alai nuntă

Ajunși la casa mirelui, soacra cea mare, așterne un lăvicer (lăinicer, scoarță) peste pragul ușii de la intrare și treptele de la tindă. Lăutarii cântă:

Soacră, soacră

Poamă acră,

De te-ai coace

Cât te-ai coace,

Dulce nu te mai poți face,

De te-ai coace un an și-o vară,

Tot ești acră și amară

De te-ai coace, cât te-ai coace

Ca mămuca nu te-ai face.

țigani muzicanti

Mireasa primește de la drușcă o strachină cu unt. Moaie degetul în unt și unge ușorul ușii într-o anumită ordine: Intâi pragul de sus, apoi cel de jos, apoi în dreapta și apoi în stânga ușii (ca și cum ar face cruce).

Soacra stropește pe miri cu aghiazmă ș-i seamănă cu pâine, pentru spor și bogație.

Ceilalți nuntași sunt așteptați de bucatăriță cu o cofă cu apă într-o mână și o  legătură de busuioc în cealaltă.

Soacra cea mare sărută mireasa pe obraji și spune:

“Casa mea și masa mea, sunt și ale tale, iar tu draga mamei, să fii bună, cuminte și ascultătoare”.

Mirele când dă să intre în casă, trebuie să fie iute de picior, pentru a evita pumnii și „șuturile” flăcăilor cu care a umbla ca holtei, drept pedeapsă că “i-a părăsit”, însurându-se, ieșind din rândul lor.

Intrată în casă, mireasa, ar vrea să se uite la vatră și horn (se spune că dacă se uită după cununie acolo prima data, soacra va muri repede, însă fetele și femeile din partea mirelui, acoperă cu corpul lor acel loc. Mireasa dacă este șireată, se apleacă sau se ridică pe vârfuri și tot se uită la vatră.

Ajunși în casă, soacra mare dă la cei doi miri să rupă un colac mare și frumos împodobit cu panglici sau cârpe colorate. Trag amândoi o dată din colac. Cel care are bucata cea mai mare (de obicei barbatul că este mai puternic)  va avea noroc la bani. Din bucata cea mare mănâncă totuși amândoi, ca să “împartă banii”, și restul de colac il impart mesenilor.

Urmează masa cea mare, cu obiceiurile și tradițiile de nuntă, într-un alt episod.

Foto: Facebook.com

%d blogeri au apreciat asta: