Tot despre câșlegii de toamnă, cei de dinaintea Postului Craciunului.

15 Sep

Până în Postul Crăciunului care începe pe 15 noiembrie, oamenii satului se bucură încă de perioada de dezlegare din timpul anului gastronomic tradițional. Este și ultima din an.

Acum se mănâncă mai puțin din gradină, livadă și câmp și mai mult din camară. Se bea din vinul nou, tulburelul, pentru că este încă în fierbere. In acest an, nu prea au fost struguri, vinul este puțin.

Se taie oile bâtrâne și cele sterpe, berbecii sunt cruțați. Este perioada sfârșitului de an pastoral, când se răvășesc oile, începe tomnatul. Dacă este vremea bună, oile mai pasc pe câmpurile de unde a fost adunat porumbul, mai găsesc ceva mogor, panușe de porumb și iarbă, mai ales ca nu a fost secetă, iarba încă este verde. Se dau berbecii la oi, se face mârlitul oilor.

Acum se pregătesc mâncărurile specifice ciobănești, pentru ca ciobanii au spart stânele iar oile sunt aduse în sat, la gospodăriile țăranilor.

mioritsa

Pentru perioada rece, din oile sterpe și bătrâne care se taie, se scoate separat grăsimea oilor, seul, din care se fac mici sloiuri, care se agățau în grindă și erau păstrate peste an. Acest seu, are un gust specific, se folosește câte puțin la anumite mâncăruri. Este și medicament popular pentru tratarea bolilor de stomac și a celor de plămâni. Iarna, când este foarte frig, ger,  țăranii îl foloseau ca o cremă protectoare pentru față, mâini și picioare. Mai era folosit și pentru tratarea diferitelor răni, tăituri, destul de dese la oamenii satelor.

Din carnea de oaie se prepară tocana, o mâncare preferată de cei care nu strâmba de nas la mirosul și gustul de oaie.

Oile dau lapte puțin în această perioadă, sunt mulse doar de două ori pe zi, seara și dimineața. In schimb laptele este foarte gras. Se făcea mai ales lapte acru, care se păstra în putini de lemn sau chiupuri de lut. Puse în camara rece sau zemnic, pivniță, doar la Crăciun erau desfăcute, iar laptele acru avea consistența untului. Se consuma cu mămăliga fierbinte.

În această perioadă cei care au posibilitatea având heleșteie cu pește. Prind pește, pe cel mic îl gătesc, cel mare este curățat de solzi, despicat pe spate, curațat de mațe. Nu se spăla cu apă ca să nu se piardă gustul de pește. Peștele astfel pregătit era lăsat în baiț făcut din usturoi, vin alb, sare, mirodenii. Se zvântă apoi câteva ore, și se pune la afumat la foc iute din ciocălăi de popușoi (porumb) sau de lemne. Se poate păstra la loc răcoros și aerisit și până la două săptămâni.

Acum este momentul când se adună din gradina de legume, bulgării, cum li se punea în vechime, ultimele pătlăgele verzi, harbujeii mici, varza care se puneau la murat. Unde trece apa mare pe lângă sat, putina cu varză înfundată bine, se scufundă în apa mare până la murare.

In acestă perioadă se face pâine la ceaun de tuci și la cuptor. Drojdia este cea din vinul care încă fierbe, însă și ce luată din târg, drojdia uscată. Pâinea facută cu drojdie de vin, are un gust deosebit, unic, de neuitat, pentru cei care o manâncă prima dată.

Pasca_1

Către sfârșitul câșlegilor oamenii satelor făceu pregătiri pentru moșii de toamnă, adică cei de la Sândunitru, ultima sărbătoare, prăznuire, din an. Acum se coc plăcinte, se pregătesc sarmalele cu carne și alte bunătăți, și mai ales se bea din vinul cel nou!

Sa fiți sănătoși, să va bucurați de câșlegii de toamnă, mai ales că semnele sunt de toamnă lungă și blândă.

%d blogeri au apreciat asta: