Sărbătorile pascale. Tradiții și obiceiuri.

13 Apr

Perioada pascală este perioada de 40 de zile, cuprinsă între Paște (Învierea Domnului) și Înălțare. Paștele  cea mai mare sărbătoare ortodoxă, este sărbătorit cu mult fast, fiind mai ales o sărbătoare de familie. Pregătirile de Paște durează mai multe săptămâni: Se văruiesc casa, acareturile, se spală rufele și hainele de peste iarnă, se curăță grădina, curtea și mai ales se pregătesc alimentele necesare bucatelor de sărbătoare.

Tot în pregătirea pentru sărbătoarea de Paște intră și pregătirea sufletească, duhovnicească. Oamenii țin post, se spovedesc și se împărtășesc. Oricât de săraci ar fi,  își cumpără ceva nou de îmbrăcat pentru sărbătoare de Paște.

Creștinii ortodocși se salută cu Hristos a înviat, la care se răspunde Adevarat a înviat!

Ciocnim oua

Această perioadă se diferențiază și la nivel alimentar, mai ales la alimentele dedicate, precum ouăle roșii și pasca. Aceste produse se primesc și se oferă, ca daruri, celor care calcă pragul casei de sărbători, dar și atunci când merg în vizită. In ziua a doua de Paște copii merg la părinți și nași. Se merge la cimitir pentru a aprinde lumânări pentru cei dragi plecați la ceruri. Se oferă la săraci de pomană, ouă roșii, cozonac, pască și vin.

Mielul nu lipsește de pe masa de Paște. Meii se sacrifică în Vinerea Mare. Ciobanii au obiceiul ca atunci când sacrifică meii , să dea bucăți de carne și câinilor de la stână. Tradiția spune că dacă nu se dă câinilor carne de miel, nu vor mai fi vrednici și atunci lupii vor mânca oile. Carnea de miel, este ingredientul de bază pentru diferite mâncăruri specifice: Friptură, borș de miel, drop, tocăniță, la grătar și alte zeci de preparate, în funcție de zona geografică.

Nelipsite de pe masa de Paște sunt cozonacul, pasca. După ce vin de la slujba de Înviere, gospodinele au grijă să dea din pasca sfințită și animalelor domestice, pentru ca acestea să fie sănătoase, să dea rod bogat. Cozonacul și pasca se fac în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare.

Pască&cozonac

Ouăle roșii, care cu vremea au ajuns în zilele noastre de toate culorile curcubeului, vopsite sau încondeiate și mai nou îmbrăcate în abțibilduri chinezești, se consumă în mod ritual în prima zi de Paște.

Un ou roșu se pune într-o cană cu apă, cu un bănuț de argint și fetele se spală pe față cu această apă, pentru ca tot anul să fie sănătoase, rumene în obraji ca ouăle roșii și cinstite ca banul de argint. Este păcat să consumi în această perioadă ouăle nevopsite.

oua incondeiate 1

Ouăle roșii se ciocnesc spunând: Hristos a înviat! la care se răspunde: Adevarat a înviat! Orice masă începe cu ciocnirea ouălor roșii.

Ouăle roșii se considerau a fi sfințite, de aceea cojile lor nu se aruncă la gunoi sau în drum că este păcat, ci se dau pe o apă curgătoare. Privind apele, Blajinii (oamenii foarte blânzi și  credincioși, care nu privesc cerul niciodată) află că a venit Paștele. Blajinii sărbătoresc Paștele cu o săptămână mai târziu, dată cunoscută în popor ca fiind Paștele blajinilor.

De Paște, se consumă și băuturile tari ca rachiurile și țuica, dar mai ales vinurile.

P1040136

Vremurile s-au mai schimbat, însă în esență sărbătoare de Paște este a familiilor reunite. Copiii vin de de peste mări și țări în țară, la casa părintească pentru a ciocni un ou roșu cu cei dragi, cu părinții:

Hristos a Înviat!

%d blogeri au apreciat asta: