Impresii de la Festivalul de datini și cântece păstorești – Hârlău 2014

8 Sep

Pe o căldură demnă de luna lui cuptor, ca de obicei în stradă pe o estradă, a avut loc primul festival de datini și cântece păstorești Hârlău 2014, „In cerdac la Rareșoaia”.

Ansamblurile și interpreții prezenți pe scena festivalului au fost de elită. Spectacolul a fost total.

Am înțeles din prezentare că festivalul a fost organizat de primăria Hârlău și Consiliul județean Iași, inclusiv  fonduri europene din programul de promovare a tradițiilor populare.

Publicul cam puțin, probabil că nu s-a făcut prea multă publicitate evenimentului, timpul de pregătire a festivalului a fost destul de scurt.

Despre organizare, participanți, ansamblul Sârba cu năframă a Casei de Cultură Hârlău și Ansamblul căminului cultural Pârcovaci citiți pe pagina Casei de Cultură Hârlău, aici :  http://casadeculturahirlau.wordpress.com/2014/09/

După aprecierea mea cea mai mare audiență la public au ansamblurile, interpreții care cântă live, cu formație orchestrală: Ansamblul Corăgheasca din deleni, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, cimpoierii din Perieni, Vaslui.

Asta nu inseamna ca nu au fost apreciați și aplaudați și interpreții vocali: Pamfil Roată din Vatra Dornei, Suceava, Ion Ursache din Hârlău, Narcis Precup din Borca, jud.Neamț, Costică Matei Creangă  din comuna Ion Creangă județul Neamț, Gheorghe Țugui din Vorona, Botoșani, Ștefania Puiu din Botoșani, Nicolae Florea cu nelipsita lui cobză centenară din Deleni, Iași, Viorica Bolboros și Pârcovaci, Hârlău.

A fost o noutate și formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași, coordonator un profesor de etnie romă, însă în formație sunt elevi și de naționalitate romă și română. Dansurile au fost apreciate în egală măsură și de romi și de românii prezenți la spectacol.

Câteva fotografii:

rareșoaia festival 007

Cimpoierii din Perieni județul Vaslui. O formație cu un repertoriu deosebit, iar cimpoierii au dat dovadă de virtuozitate. Mai ales cei doi cimpoieri mai în vârstă, soliștii formației.

rareșoaia festival 009

Formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași.

rareșoaia festival 015

Ansamblul Corăgheasca, (cea de generație mică) , din Deleni, într-o corăghească ca la Deleni!

rareșoaia festival 028

Elevii de la școala gimnazială Deleni, județul Iași, din ansamblul Corăgheasca. Coregrafa și coordonatoarea ansamblului Aurica Gîlcă, prezintă cea de a 23-a diplomă de participant la un festival a ansamblului.

rareșoaia festival 022

Moș Nicolae Florea cu și mai bătrâna lui cobză, într-un recital ce a uns la inimă pe spectatori!

rareșoaia festival 024

Prezentatoarea festivalului, care s-a descurcat foarte bine, cu o interpretă, dacă nu mă înșel, Ștefania Puiu din Botoșani.        https://www.facebook.com/stefania.puiu.3

rareșoaia festival 045

Având în ultimul plan biserica domnească Sf.Gheorghe din Hârlău, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, Hârlău. Un program, ca de obicei foarte frumos. Felicitări domnului Ion Ciobanu, coordonator și coregraf, și Ioan Curcă, șeful căminului cultural din Pârcovaci,  https://www.facebook.com/ioan.curca.1?fref=ts

rareșoaia festival 050

Din motive sentimentale dar și pentru că sunt fan al muzicii bucovinene, o fotografie cu interpretul Pamfil Roată. A avut un program apreciat de public. I-am explicat interpretului de cine îmi amintește și îi mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi permite să fac această fotografie. Să fie sănătos, și iubit de public în continuare!

https://www.facebook.com/roata.pamfil?fref=ts

rareșoaia festival 035

Publicul, puțin la primele ore a spectacolului și mai mulți mai pe seară. Nu doresc să vorbesc despre unii care comercializau semințe, alții sub influența băuturilor alcoolice. Fac parte din peisajul local, și sunt nelipsiți la activități.

Mă așteptam la prezența a meșterilor populari, a fost doar Constantin Curecheriu din Sticlăria, care cu mândrie își prezenta ultimele diplome dar și creații de artă populară.

rareșoaia festival 031

Creatorul de artă populară Constantin Curecheriu din Sticlăria, împreună cu un alt creator de artă populară autentică, Bogdan Bârzu, directorului Clubului copiilor din Hârlău.

Imi exprim speranța că va fi continuat acest proiect, care va fi mai pe îndelete pregătit și mediatizat. Poate personalitățile din conducerea județului, consiliului județean, prefecturii Iași, care au participat la deschiderea festivalului au constatat live ce înseamnă ca un oraș ca Hârlăul sa nu aibă o sală de spectacole. Cine știe, poate viitoarele ediții ale festivalului se vor desfășura într-o sală modernă.

Inregistrări video, veți găsi aici:    http://newspascani.ro/

%d blogeri au apreciat asta: