Ouăle de Paști

6 apr.

Oul roșu este unul din simbolurile principale ale Sfintelor Paști.


Cu ajutorul culorilor transformăm un ou ordinar într-o veritabilă operă de artă. Or, nu e deloc uşor să pictezi o suprafaţă curbată, să trasezi linii şi să creezi diverse modele, destul de complexe ca structură.
În ornamentarea cu figuri geometrice distingem următoarele semnificaţii:

linie dreaptă verticala = viaţă
linie dreaptă orizontală = moarte
linie dublă dreaptă = eternitate
linie cu dreptunghiuri = gândire şi cunoaştere
linie uşor ondulată = apă, purificare
spirală = timpul, eternitate
spirală dublă = legatura dintre viaţă şi moarte.

În zilele noastre, ouăle sunt vopsite cu ajutorul produselor chimice, înainte se utilizau doar coloranţii naturali, obţinuţi din diverse seminte şi ierburi (ex.: coji de ceapă, de nuci, de alun etc.). Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de procedee şi tehnici. Plantele şi seminţele, în funcţie de momentul de recoltate, timpul de uscare sau de modalitatea de combinare, oferă o gamă extrem de variată de nuanţe.

Se decorează îndeosebi ouăle de curcă şi raţă, deoarece au coaja mai dură. Lucrul începe prin extragerea conţinutului, spălarea şi uscarea oului gol obţinut. Apoi acoperim ouăle cu un strat de ceară. Artizanii folosesc în special o baghetă ce are la capăt un vârf metalic. Materialele şi instrumentele folosite fiind extrem de diversificate şi ingenioase.

În funcţie de regiunile ţării, există procedee specifice pentru realizarea ouălor decorative. În unele părţi sunt folosite ouă fierte, în alte zone cele golite de conţinut. Ouă decorative se mai fac cu ornamente în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), executate în lemn (zona Neamţ), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).

Modelele variază de la o regiune la alta, şi chiar de la un sat la altul. În desenele aplicate figurează diverse tipuri de frunze sau flori. Nu lipsesc de asemenea simboluri religioase, geometrice şi animale.

Ouăle sunt vopsite în Joia Mare, adică cu trei zile înainte de Paști. În afară de culoarea roșie, tradițională pentru vopsire, e folosit şi galbenul, verdele sau albastrul, încondeierea presupunând, în schimb, utilizarea celor mai diverse culori și nuanțe.

Conform tradiției creștine, oul reprezintă viața, iar decorul său roșu – suferințele lui Hristos. Astfel oul reprezintă un simbol al regenerării şi purificării cât și a eternității.

Legenda spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-L s-au transformat în ouă roşii. O altă relatare din bătrâni afirmă ca Sf. Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care au fost însângerate sub cruce.
O istorioară biblică este şi aceea în care Iisus a fost răstignit, iar cărturarii saduchei şi rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei a spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Nici nu şi-a terminat acela spusele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi.

În tradiţia populară românească ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în felurite situaţii etc. Culoarea roşie este simbol al focului purificator. O credinţă din Bucovina afirmă că oul roşu este apărător de diavol. Acesta se interesează dacă oamenii fac ouă roşii şi umblă cu colinda, căci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va ieşi în lume.
Una dintre cele mai vechi mărturii privind ouăle colorate la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a ouălor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.


 

Imagini pentru ouă încondeiate bucovina
Încondeierea ouălor

Cu siguranţă, culorile au un rol crucial în opera efectuată, pe tot parcursul desfăşurării lucrării. Fiecare corespunde unei anumite simbolistici:

Roşu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei şi bucuriei de viaţă;
Negru = absolutism, statornicie, eternitate;
Galben = lumină, tinereţe, fericire, recoltă, ospitalitate;
Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă;
Albastru = cer, sănătate, vitalitate;
Violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate.

Procedura încondeierii începe cu aplicarea culorii cele mai deschise. De exemplu, porţiunea care trebuie în final să fie galbenă este mai întâi introdusă timp de câteva minute în soluţia galbenă, apoi e acoperită cu un stat de ceară. Aceeaşi tehnică e repetată pentru a obţine oranjul, roşul, cât şi restul culorilor până la negru.
Apoi aceste ouă sunt depuse la cald. Ceara se va muia şi va fi înlăturată cu o cârpă umedă, astfel ca să rămână doar desenul colorat. În final sunt unse cu ulei alimentar şi lăsate să se usuce.
Urmează partea cea mai uşoară – împodobirea cu acestea a mesei de Înviere.

Referință:
https://1md.online/ro/moldova/cultura/vopsirea-incondeierea-oualor-de-pasti?fbclid=IwAR0nhiqcvXxRLLndiK2ORTB7SshTcquLbVQ1b_utJAeycs_ted2Ki0Zm7Aw

Fotografia:
https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/ouale-incondeiate–o-traditie-straveche-romaneasca-163

Recomandări pe acest blog:
https://harlauletnografie.wordpress.com/2017/09/24/o-destinatie-muzeul-oului-din-vama-judetul-suceava/
 

Reclame
%d blogeri au apreciat asta: