Arhiva | mai, 2019

O șezătoare la Muzeul Viei și Vinului de la Hârlău.

17 mai

Noaptea muzeelor 2019, nu s-a organizat anul acesta la Muzeul Viei și Vinului de la Hârlău. Însă momentul nu a trecut totuși nemarcat și la muzeul nostru. Nu a fost pe 18 mai, și nici noaptea, ci astăzi 17 mai, în miezul zilei. Doamna Paula – Lorela Iancu, directoarea Liceului Tehnologic din Hârlău, cadre didactice și elevi au organizat o frumoasă activitate în parcul din incinta muzeului. Formatul activității a fost o șezătoare.

Elevii au efectuat activități specifice clăcii de la șezătoare, însă au și cântat, au dansat, au spus zicători, proverbe.

Activitatea a fost o reușită, spectatorii prezenți au fost încântați de spectacolul oferit de elevii liceului care sunt și membrii Ansamblului Rapsodia Hârlăului.

Printre spectatori au fost și membrii unui club de motociclism aflat în tranzit prin Hârlău, care au vizitat muzeul și au asistat la dansurile oferite de formația de dansuri a Ansamblului Rapsodia Hârlăului.

Vremea a fost frumoasă, soare, cald și grădina muzeului încărcată de iarbă și flori a fost un decor minunat pentru activitățile desfășurate. Iată câteva fotografii.

Aspecte de la șezătoare
O surpriză plăcută oferită de două fetițe care au avut un mic și frumos dialog umoristic
Oaspeți surpriză, un club de motociclism care a vizitat muzeul.
Reclame

Paștele blajinilor, legende populare.

2 mai

Conform tradiției din popor, în lunea care urmează duminica Tomei se sărbătorește Paștele Blajinilor. In zonele rurale, oamenii mai folosesc și denumirea de Rohmani când se referă la Blajini.

In popor, oamenii credeau ca blajinii se numară printre cei dintâi oameni de pe pămant. Aceștia traiesc fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an în scopul procreației. Incapabili de a săvarși fapte rele, blajinii se afla dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe. Cele mai însemnate preocupari ale Blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii. Se crede că deși aceștia sunt virtuoși, Blajinii nu știu cum să calculeze când va cădea sărbatoarea Sfintelor Paști. Oamenii dau de veste Blajinilor că a venit Paștele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.

Tot în această zi nu se pomenesc doar mortii cunoscuți, ci tot neamul stramoșilor comuni. De asemenea, se obișnuiește ca fiecare femeie să aducă cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Ștergarul este oferit cadou preotului care urmează să citeasca pomenicele.

18077403_1958297821060268_836938435483462234_o
Așa se făceau pomenile acum 100 de ani, se așezau direct pe mormânt.

De asemenea, despre Blajini se mai crede faptul ca acestia provin din copii nebotezați, care au murit imediat după naștere. In concepția altora, aceștia sunt cei care susțin stâlpii pămantului, iar lipsa acestora ar arunca lumea în haos.

Iar unele persoane mai cred despre Blajini că aceștia sunt urmași ai celor care și-au găsit sfârșitul pe mare, în momentul în care Moise a scăpat poporul evreu de robia egipteană, despărțind apele. Acestia au ajuns să rămană pe o insula apropiată de Rai, pe unde ar trece Apa Sâmbetei.

În Bucovina se crede ca Blajinii sunt jumatatea de sus om, iar cealaltă jumatate pește și ca traiesc în apă. De asemenea, femeile și fetele acestora cântă foarte frumos.

Mai mult, unii credincioși cred ca Dumnezeu a creat prima dată uriașii. Iar datorită faptului ca aceștia se războiau între ei, Creatorul i-a lăsat să piară și a creat Blajinii. Datorită faptului ca aceștia erau prea mici, ei au fost mutați pe lumea cealaltă și abia apoi l-a făcut pe om. ( http://www.calendarortodox.ro)

Despre paștele Blajinilor am găsit o poveste interesantă auzită de la o localnică de pe moșie, în cartea Prințesei Martha Bibescu, „Isvor.”

Cojile de ou de la Paște nu se aruncă peste tot, ele sunt duse la cel mai apropiat râu sau pârâu și aruncate în apa curgătoare. Era credința că apa le va duce undeva la miazăzi în mare, unde trăiesc Racmanii sau Blajinii. Astfel află și ei că a venit primăvara și Paștele pentru că ei nu-și scot ochii din pământ. Acești blajini se spune că ar fi urmașii fiului lui Adam pe nume Sift, sunt foarte credincioși și se roagă mereu. Sunt închiși într-o temniță maritimă și se bucură atunci când află că a venit primăvara pentru că merg pentru 30 de zile să se împreuneze cu femeile, pentru a avea urmași,

după  care revin în temnița maritimă . (Prințesa Martha Bibescu, Isvor, Țara Sălciilor, Editura Adevărul, 1923, p.183.)

Fotografii : https://sanchossblog.wordpress.com/2016/05/07/pastile-blajinilor-origine-traditii-asteptari-realitate/

http://unica.md/monden/stiri-de-acasa/cum-era-sarbatorit-pastele-blajinilor-anul-1941/?fbclid=IwAR2rejPkbM9aXWpapHMQiAgjWxEY1CF7Vb1RVq3wf_b0e7PkzEboL_Dht9c