Tag Archives: ansamblul folcloric

Spectacol de iarnă la Colegiul Hârlău.

15 dec.

Astăzi la sala de sport a Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău, a avut loc un frumos spectacol de tradiții și obiceiuri de iarnă, susținut de elevii colegiului și invitați din Flămânzi, Sticlăria, Deleni. Coordonatorul spectacolului a fost profesorul Corneliu Munteanu.

Colegiul_colinde 002

Și-au dat concursul elevii din colegiului național cu scenete satirice, colinde de Crăciun, plugușorul vesel. Invitați: Cerbul și ursul de la Sticlăria, coordonator Constantin Curecheriu, grupul coral ATOR Hârlău (asociația tinerilor ortodocși din Hârlău), ansamblul folcloric „Corăgheasca” din Deleni cu formația de elevi, cu cerbul și capra, căiuți, plugușorul și dansuri, ansamblul de datini și obiceiuri de iarnă din Flămânzi și Casa de cultură din Hârlău, cu formația de dansuri „Sârba cu năframă”.

Sala de sport a colegiului, este mică, inadecvată unor spectacole cu formații mari. Sala a fost neîncăpătoare pentru părinții elevilor, profesori, elevi și invitați.

Am remarcat dăruirea elevilor, efortul acestora de a se prezenta cât mai bine.

afis colegiu

Câteva fotografii, de care sunt nemulțumit de calitatea acestora, lumina a fost slabă, iar eu eram destul de departe „de scenă”.

Colegiul_colinde 012   Colegiul_colinde 016

Colegiul_colinde 032

Colegiul_colinde 034

Este de apreciat efortul organizatorilor, elevilor, sponsorilor de a face posibil acest spectacol. Îi felicit și le doresc succes în edițiile viitoare.

 

A fost și a 51-a ediție a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă din Hârlău

3 ian.

Ca în fiecare an, la 3 ianuarie, primăria și consiliul local Hârlău, casa de cultură din Hârlău, organizează Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă. In acest an a fost ediția 51.

De data aceasta nu am mai asistat la  întreg spectacolul. Insă am văzut principalele ansambluri folclorice și formații care contează: Ansamblul de la Flămânzi, județul Botoșani, ansamblul Corăgheasca de la Deleni, alaiurile de cerb de la Ceplenița, Sticlăria, Deleni, Pârcovaci.

A fost o fereastră de vreme caldă, însorită, cu un vântișor cam tare, însă cald.

Am fost impresionat de participarea publicului într-un număr mare. Foarte mulți părinți, bunici cu copiii, care cu greu și-au croit drumul spre scenă.

Nu am văzut noutăți față de anii anteriori. O notă de zece pentru tânărul care a jucat cerbul de la Deleni.

Incă nu s-a renunțat la măștile din cauciuc cu maimuțe, și alte arătări de pe alte meleaguri. Cauza estre simplă. Cei care fac parte din alai, organizatorii și coordonatorii acestor formații, nu cunosc semnificația fiecărei măști din alaiul de urs, cerb, capră etc. Dacă ar cunoaște, ar renunța la măștile de halloween, care în unele culturi au alte semnificații față de cultura populară tradițională românească.

Festivalul a fost înregistrat de postul de televiziune BIT.TV unde poate fi văzut. http://bittv.info/

De asemenea pe pagina de blog a Casei de cultură Hârlău. https://casadeculturahirlau.wordpress.com/ luna ianuarie 2015.

Câteva fotografii:

Festival_51 005

Festival_51 008

Festival_51 016

Festival_51 020

Festival_51 028

Click pe fotografii pentru detalii.

O completare. Doamna învățătoare Aurica Gîlcă, coordonatoarea ansamblului Corăgheasca din Deleni, mi-a comunicat că fetița îmbrăcată în țigăncușă, se numește Posușnicu Arina, iar tânărul care a jucat cerbul din alaiul de cerb de la Deleni se numește Ursache Ionuț. Ii mulțumesc pentru acest lucru, stimatei doamne Aurica Gîlcă, care are și o frumoasă pagină a ansamblului pe Facebook pe care o recomand iubitorilor de folclor autentic:    https://www.facebook.com/pages/Ansamblul-Coragheasca/407215066072661?fref=ts

Flori și aplauze, pentru Maria Șalaru, fiica satului Deleni, județul Iași.

7 dec.

Ieri de sfântul Nicolae, căminul cultural din comuna Deleni, județul Iași s-a dovedit a fi neîncăpător. Sute de locuitori din comuna Deleni, dar și invitați din Hârlău și Iași,  au asistat și aplaudat, un concert maraton de peste patru ore, oferit de solista Maria Șalaru și invitații ei.

Harlau_Șalaru

Maria Șalaru și-a lansat în satul natal, Deleni, un compact disc intitulat „Pot omule, iaca pot!”.

Spectacolul a fost total. Și-au dat concursul solista Maria Șalaru, ansamblul Corăgheasca din Deleni, Mugurii de stejar din Deleni, Mugurașii din Bacău, Floricica din Bacău, 14 mari soliști din Alba Iulia, Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Hârlău, au interpretat melodii îndrăgite celor prezenți.

Incă o dată primarul Dumitru Prigoreanu, consilierii din Consiliul local Deleni, fac dovada voinței și posibilităților financiare de a organiza unul din cele mai mari și frumoase concerte de muzică populară.

Si acum câteva fotografii:

Maria Șalaru 006

In debutul concertului, colinde minunate interpretate de copiii de la ansamblul Mugurașii din Bacău, Floricica din Bacău și formația de copiii Mugurii de stejar ai  Ansamblului Corăgheasca din Deleni, condus de educatoarea Angelica Creangă. Colindele au fost minunate și apreciate cu aplauze de spectatori.

Maria Șalaru 009

Maria Șalaru 034

Flori și cuvinte calde de apreciere, a solistei Maria Șalaru din partea primarului Dumitru Prigoreanu. Un gest deosebit din partea primăriei, Maria Șalaru a primit titlul de „cetățean de onoare” a comunei.

Maria Șalaru 054

Solista Maria Șalaru, a fost felicitată de colegii de scenă. După care,  fiecare solist a interpretat câte 3 melodii frumoase și apreciate cu aplauze de spectatori.

Maria Șalaru 085

In sala căldura a fost din păcate nimicitoare. Insă spectacolul de pe scenă, a făcut ca cele peste 4 ore, să treacă pe nesimțite.

La ieșirea din frumoasa sală de spectacole a Căminului cultural din Deleni, era o ceață deasă, iar luminile de sărbători din zonă, produceau efecte mirifice.

Încă o dată felicit organizatorii, pentru ocazia de a participa la un spectacol total. Locuitorii au avut parte în acest an, de un Moș Nicolae darnic!

Maria Șalaru, o lansare de disc, acasă, la Deleni

20 nov.

maria salaru

Sâmbătă 6 decembrie, ora 13, în frumoasa sală de spectacole a Căminului Cultural din Deleni, județul Iași, îndrăgita interpretă de muzică populară Maria Șalaru, va lansa un CD de muzică populară: „Pot omule, iaca pot”. In cadrul festivității va avea loc și un concert de muzică populară cu participarea unor interpreți de muzică populară și ansambluri folclorice. Nelipsit va fi și ansamblul Corăgheasca din Deleni.

maria Salaru_1

Fotografie de pe pagina de Facebook a doamnei Maria Șalaru

Maria Șalaru are și o pagină de Facebok, unde se vor putea găsi informații despre noua lansare de CD!  https://www.facebook.com/salaru.maria?fref=ts

Sper să fiu și eu prezent la această lansare, și poate obțin de la doamna Șalaru un scurt interviu și fotografii.

Eu îi doresc sănatate și mult succes!

De pe pagina de Youtube.com a domnei Maria Șalaru,  vă propun melodii îndrăgite de doamna Șalaru!

„Când strugurii se coc” ediția a V-a, la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău.

3 oct.

Programul l-am prezentat aici  http://harlau625.wordpress.com/2014/10/01/o-invitatie-la-muzeul-viei-si-vinului-din-harlau/

Doresc să postez doar câteva fotografii:

struguri 001

struguri 004

struguri 009

struguri 025

struguri 029

Cum la activități au fost prezenți și ziariștii de la Buna Ziua Iași, un reportaj video și foto, voi posta aici, după ce va apărea în pagina electronică a ziarului.

http://www.bzi.ro/eveniment-de-exceptie-derulat-la-muzeul-viei-si-vinului-din-harlau-galerie-foto-video-459590

Impresii de la Festivalul de datini și cântece păstorești – Hârlău 2014

8 sept.

Pe o căldură demnă de luna lui cuptor, ca de obicei în stradă pe o estradă, a avut loc primul festival de datini și cântece păstorești Hârlău 2014, „In cerdac la Rareșoaia”.

Ansamblurile și interpreții prezenți pe scena festivalului au fost de elită. Spectacolul a fost total.

Am înțeles din prezentare că festivalul a fost organizat de primăria Hârlău și Consiliul județean Iași, inclusiv  fonduri europene din programul de promovare a tradițiilor populare.

Publicul cam puțin, probabil că nu s-a făcut prea multă publicitate evenimentului, timpul de pregătire a festivalului a fost destul de scurt.

Despre organizare, participanți, ansamblul Sârba cu năframă a Casei de Cultură Hârlău și Ansamblul căminului cultural Pârcovaci citiți pe pagina Casei de Cultură Hârlău, aici :  http://casadeculturahirlau.wordpress.com/2014/09/

După aprecierea mea cea mai mare audiență la public au ansamblurile, interpreții care cântă live, cu formație orchestrală: Ansamblul Corăgheasca din deleni, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, cimpoierii din Perieni, Vaslui.

Asta nu inseamna ca nu au fost apreciați și aplaudați și interpreții vocali: Pamfil Roată din Vatra Dornei, Suceava, Ion Ursache din Hârlău, Narcis Precup din Borca, jud.Neamț, Costică Matei Creangă  din comuna Ion Creangă județul Neamț, Gheorghe Țugui din Vorona, Botoșani, Ștefania Puiu din Botoșani, Nicolae Florea cu nelipsita lui cobză centenară din Deleni, Iași, Viorica Bolboros și Pârcovaci, Hârlău.

A fost o noutate și formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași, coordonator un profesor de etnie romă, însă în formație sunt elevi și de naționalitate romă și română. Dansurile au fost apreciate în egală măsură și de romi și de românii prezenți la spectacol.

Câteva fotografii:

rareșoaia festival 007

Cimpoierii din Perieni județul Vaslui. O formație cu un repertoriu deosebit, iar cimpoierii au dat dovadă de virtuozitate. Mai ales cei doi cimpoieri mai în vârstă, soliștii formației.

rareșoaia festival 009

Formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași.

rareșoaia festival 015

Ansamblul Corăgheasca, (cea de generație mică) , din Deleni, într-o corăghească ca la Deleni!

rareșoaia festival 028

Elevii de la școala gimnazială Deleni, județul Iași, din ansamblul Corăgheasca. Coregrafa și coordonatoarea ansamblului Aurica Gîlcă, prezintă cea de a 23-a diplomă de participant la un festival a ansamblului.

rareșoaia festival 022

Moș Nicolae Florea cu și mai bătrâna lui cobză, într-un recital ce a uns la inimă pe spectatori!

rareșoaia festival 024

Prezentatoarea festivalului, care s-a descurcat foarte bine, cu o interpretă, dacă nu mă înșel, Ștefania Puiu din Botoșani.        https://www.facebook.com/stefania.puiu.3

rareșoaia festival 045

Având în ultimul plan biserica domnească Sf.Gheorghe din Hârlău, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, Hârlău. Un program, ca de obicei foarte frumos. Felicitări domnului Ion Ciobanu, coordonator și coregraf, și Ioan Curcă, șeful căminului cultural din Pârcovaci,  https://www.facebook.com/ioan.curca.1?fref=ts

rareșoaia festival 050

Din motive sentimentale dar și pentru că sunt fan al muzicii bucovinene, o fotografie cu interpretul Pamfil Roată. A avut un program apreciat de public. I-am explicat interpretului de cine îmi amintește și îi mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi permite să fac această fotografie. Să fie sănătos, și iubit de public în continuare!

https://www.facebook.com/roata.pamfil?fref=ts

rareșoaia festival 035

Publicul, puțin la primele ore a spectacolului și mai mulți mai pe seară. Nu doresc să vorbesc despre unii care comercializau semințe, alții sub influența băuturilor alcoolice. Fac parte din peisajul local, și sunt nelipsiți la activități.

Mă așteptam la prezența a meșterilor populari, a fost doar Constantin Curecheriu din Sticlăria, care cu mândrie își prezenta ultimele diplome dar și creații de artă populară.

rareșoaia festival 031

Creatorul de artă populară Constantin Curecheriu din Sticlăria, împreună cu un alt creator de artă populară autentică, Bogdan Bârzu, directorului Clubului copiilor din Hârlău.

Imi exprim speranța că va fi continuat acest proiect, care va fi mai pe îndelete pregătit și mediatizat. Poate personalitățile din conducerea județului, consiliului județean, prefecturii Iași, care au participat la deschiderea festivalului au constatat live ce înseamnă ca un oraș ca Hârlăul sa nu aibă o sală de spectacole. Cine știe, poate viitoarele ediții ale festivalului se vor desfășura într-o sală modernă.

Inregistrări video, veți găsi aici:    http://newspascani.ro/

Ansamblul Corăgheasca din Deleni

17 aug.

Câte ceva despre jocul “corăgheasca”

Potrivit DEX – corăgheasca (corăgeasca, corăghește) este un dans popular bărbătesc sau mixt, răspândit în Moldova centrală (Bacău, Neamț), este varianta moldovenească a brâului carpatic, și se joacă în semicerc cu brațele pe umeri. Are ritm sincopat, cu motive de trei măsuri și cu alte variante. Mișcarea este deosebit de viguroasă  cu figuri de virtuozitate jucate pe loc, alternând cu ocoliri (line) ale spațiului de joc, în direcția inversă a rotirii acelor de ceasornic, evecutate la o comandă vocală.

 Corăgheasca

Corăgheasca este un vechi joc popular, un dans bărbătesc. Din lucrările găsite de mine: Gheorghe T. Viculescu Varone – Dicționarul jocurilor românești, corăgheasca figurează ca fiind un joc tradițional în Spătărești, județul Suceava anterior anului 1915

Corăgheasca_2

 

Acest joc mai este menționat și în revistele de folclor nr. 1-2 și 4 din 1957 ca fiind un joc nelipsit din satele  județelor Bacău și Vrancea.

Delenii au o veche tradiție folclorică. Horele din Deleni și Pârcovaci (care era cătun și apoi sat din comuna Deleni), sunt consemnate de Gheorghe Varone încă din 1915. Printre jocurile specifice din Deleni, Hârlău, Flămânzi, Copălău era menționat și hârlăuanca.

Aurica Gîlcă, născută la  9 iulie 1951, învățător la Scoala gimnazială din Deleni, este coregraf și coordonator al ansamblului. An de an selecționează copii talentați de la școala gimnazială din Deleni, îi pregătește și cu aceștia participă la festivaluri de folclor din țară și străinătate, de unde se întorc cu premii de prestigiu. Este o muncă de sisif. Pregatești o serie de dansatori, soliști vocali, care după un timp, terminând școala gimnazială plecă, lăsând locul unei alte serii de copii.

coragheasca80

Ansamblul a fost înființat în anul 2007 în urma implementării la Școala cu cl. I-VIII Deleni a proiectului ”Copiii sunt mesagerii folclorului local” din cadrul Programului de granturi Școală-Comunitate.

Deleni 023

REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI:

  • revigorarea folclorului local, cu ajutorul elevilor şi rapsozilor populari
  • implicarea autorităţilor locale şi a membrilor comunităţii în păstrarea şi valorificarea tradiţiilor locale
  • stimularea interesului elevilor în vederea participării la activităţi cultural-artistice desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia
  • promovarea tinerelor talente
  • participarea Ansamblului la concursuri şi festivaluri folclorice
  • susţinerea de spectacole în faţa membrilor comunităţii locale

Deleni 026

Festivaluri la care ansamblul Corăgheasca a fost laureată:

Cântarea Românei – faza națională (Suceava, Vaslui, Slănic Prahova și Iași)

Festivalul de folclor – Prislop, jud. Maramureș

Festivalul “Egreta de aur” – Tulcea

Spectacole în străinătate: Republica Moldova și Finlanda

Premii naționale:

  • Premiul I Festivalul Național “Floarea de tei” – Corabia, jud. Olt 2014
  • Mențiune – Festivalul Internațional “Peștișorul de aur” Tulcea 2013
  • Premiul I – Festivalul Național „Lira chiralina” – Brăila 2013
  • Premiul II – Festivalul Național „Comorile Neamului”, Piatra Neamț 2013
  • Premiul I – Festivalul „Mugurelul” Dorohoi 2012
  • Premiul I – Festivalul Național de folclor – Fălticeni 2012
  • Premiul II – Festivalul Național „Cătălina” – Iași 2011
  • Premiul II – Festivalul Național „Cântă bucium pe Ceahlău”, Piatra Neamț – 2012
  • Premiul I – Concursul Național de Muzică – Iași 2010
  • Premiul I – Festivalul Național „Bobocel” de la Bacău – 2009
  • Premiul I – Concursul Național de muzică – Iași 2008
  • Premiul I – Concursul Național de muzică – Suceava 2008
  • Trofeul – secțiunea ansambluri – Festivalul Național “Bobocelul” , Bacău 2008
  • Premiul I – Festivalul “Prietenia” Iași 2007
  • Premiul I – Concursul Național de muzică – Iași 2006
  • Premiul I – Festivalul interjudețean “Balada” – Iași 2005
  • Participarea la Festivalurile de datini și obiceiuri de iarnă : Deleni, Hârlău, Iași, Bacău, Flămânzi.

Participări la emisiuni televizate și radio la posturile Etno TV, Favorit TV, TVR Iași, TVR 2, Radio Iași.

Din jocurile tradiționale ale formației de dansuri populare și  cântecele populare din repertoriul formației amintim:

Deleni 027

  1. “Corăgheasca” – dans bărbătesc
  2. “Sârba din Deleni” – grup vocal
  3. “Ţărăncuţă-s din Deleni” – solist vocal: Gîlcă Cristina
  4. “Sârba din bătrâni” – grup vocal
  5. “Sunt flăcău de la Deleni”- solist vocal: Găină Ionuţ
  6. Suita de dansuri: “Hora”, “Sârba cu năframă”, “Ţânţăraşul”
  7. “Sârba lui Măcărel” – grup vocal
  8. “Ruseasca pe hang” – solist vocal: Catargiu Cătălina
  9. “Maică, dintr-o casă plină” – doină – solist vocal: Găină Dana
  10. “Fetele din satul meu” – grup vocal
  11. “Aşa-i jocul prin Deleni” – solist vocal: Boboc Andrei
  12. “Doamne, negri mai sunt munţii” – solist vocal: Găină Ionuţ
  13. “Ţâca din Deleni” – grup vocal
  14. “Azi e sarbatoare la noi la Deleni” – solist vocal: Găină Dana
  15. Suita de dansuri: “Şotişa” şi “Bătuta-n două părţi”

Taraful ansamblului este format din cadre didactice și instrumentiști din satul Deleni:

  • Zamfir Constantin – dirijor
  • Rascu Ioan – vioară
  • Zamfir Tofănel – vioară
  • Drumea Dan – vioară
  • Aparaschivei Fănici – vioară
  • Cogeasca Tincuța – vioară
  • Corăgheasca Constantin – contrabas
  • Lupu Ion – acordeon
  • Ababei Macarel – trompetă
  • Lișneanu Constantin – fluier
  • Cotiugă Constantin – clarinet
  • Ursan Constantin – Țambal
  • Dumitriu Gică – vioară
  • Pintilie Constantin – cobză.

Soliști vocali:

  • Șalaru Maria
  • Florea Neculai
  • Șalaru Viorica
  • Aioanei Dobrica
  • Bărbieru Elena

Costumele dansatorilor și soliștilor sunt autentice din zona folclorică Deleni, Hârlău, Feredeni.

Bărbații cu cămașă lungă, cu decorațiuni la piept prinse într-un chenar și la poale,  pantaloni (îțari pe vremuri) prinși cu  un brâu lat roșu – grena,  cizme, bundiță și pălărie neagră fără decorațiuni.

Femeile, (fetele) au ie cu mânecă largă la manșete și decorațiuni pe piept și mâneci. Catrințe negre în dungi verticale roșii și o bandă îngustă roșie la poale prinse la brâu cu o bârneață.  O bundiță cu motive florale stilizate negre și roșii pe fond alb.  În picioare au pantofi, și pe cap năframă albă cu danteluță.

Ansamblul se bucură de o susținere puternică din partea primăriei Deleni, consiliului local Deleni, conducerii școlii gimnaziale din Deleni și școlii din Maxut.

La 15 august 2014 a fost inaugurată sala de sectacole renovată și modernizată a Căminului Cultural din Deleni. Așa că, locutorii comunei pot urmări spectacole folclorice, muzicale, de teatru într-o sală modernă. Cu această ocazie ansamblul a prezentat o formație de dansuri din trei generații.

Deleni 008

Urez acestui ansamblu, multe succese și viață lungă! Felicitări ! Este o plăcere să vă privesc spectacolele, atât cele obișnuite cât și cele tradiționale de iarnă.

Referințe:

Gheorghe T. Viculescu Varone – Dicționarul jocurilor românești – coregrafia populară, 1931 București p.174

Revista de folclor  nr.2/1958

Revista de folclor nr. 1-2 și 4 din 1957

Pliantul de prezentare a  Ansamblului Folcloric “Corăgheasca” Deleni, distribuit în ziua inaugurării sălii de spectacole a Căminului Cultural Deleni.

 

https://www.facebook.com/aurica.gilca

https://www.facebook.com/MariaSalaruOfficial

 

 

Spectator la un Festival Folcloric.

28 apr.

Ziua de 27 aprilie 2014, vă rămâne mult timp în memoria locuitorilor orașului Hârlău. Spectacolul folcloric oferit de primărie și consiliul local a fost unul deosebit, ce a încheiat cele trei zile ale Zilelor orașului.

Spectacolul folcloric a fost și un moment de marcare a celor 630 de ani de la prima atestare documentară a orașului (1 mai 1384).

Pe scenă, au urcat rând pe rând formații de amatori și de profesioniști, cu un repertoriu cunoscut dar și în premieră pe o scenă din orașul Hârlău.

Ca de obicei, și-a dat concursul și formația de dansuri a Clubului Copiilor din Hârlău, pregătită de profesor Botez Rodica. Am remarcat și soliștii vocali. Copii talentați din cadrul Colegiului Național „Stefan cel Mare”,  Școlilor Gimnaziale din Hârlău și din Pârcovaci, care promit, dacă vor continua activitatea, să devină interpreți valoroși al folclorului din zona Hărlăului cum ar fi:  Irina Grumeza, Sara Mihalache, George Chiurlea, Ioana Șalaru, Maria Scripcariu, Casian Fotea ( un tânăr talentat cu care m-am întîlnit și la o activitate folclorică la Feredeni (Deleni), Yasmina Gabriela Buznea.

Spect.folcloric 003

Spect.folcloric 005

Pe scena, a urmat ansamblul Casei de Cultură din Hărlău. Ansamblul are două formații de dansuri: una de copii și una de tineri consacrați, cunoscuți spectatorilor din Hârlău și din alte zeci de localități din județul Iași și din țară. Coregrafia spectacolului este semnată de Angela Pascaru. Formațiile de dansuri, soliștii vocali, au oferit un frumos spectacol sutelor de spectatori prezenți la spectacol. Mai multe despre componența ansamblului, repertoriul, istoric, fotografii și videoclipuri găsiți pe blogul Casei de Cultură Hârlău   http://casadeculturahirlau.wordpress.com/

Spect.folcloric 012

Spect.folcloric 014

O prezență care începe să devină obișnuită, este a Căminului Cultural din Pârcovaci. Fanfara și formația de dansuri a făcut să tresalte inima celor mai în vârstă, care își amintesc cu nostalgie de „banta” din Pârcovaci, fanfara țărănească, nelipsită de la spectacolele folclorice și care pot spune, fără să greșesc, că rivaliza cu cele mai renumite fanfare din Moldova. Observ că de la un spectacol la altul, fanfara își mărește numărul de instrumentiști și adaugă mereu alte cântece în repertoriu. Am observat și mulți tineri instrumentiști.

Și formația de dansuri a venit în fața publicului cu jocuri noi, cu mulți tineri și cu un repertoriu bine pregătit . Este meritul domnului profesor Ioan Ciobanu, animatorul, coordonatorul și de ce nu,  sufletul acestei formații. Imi vine greu  să cred că în perioada următoare, va veni, o persoană cu atâta drag de folclor, care să ducă mai departe tradiția de peste 100 de ani a fanfarei, formației de dansuri, a Căminului Cultural din Pârcovaci.

Spect.folcloric 016

Interesul publicului pentru spectacolul folcloric, a ajuns la cotele cele mai ridicate, o dată cu urcarea pe scenă a formației profesioniste „Rapsozii Botoșanilor”, o formație de top, cum nu prea vezi pe o scenă din Hârlău.

Spectacolul oferit de orchestra condusă de Ciprian Potoroacă a fost de zile mari. Au urcat pe scenă soliști vocali și instrumentiști cu melodii îndrăgite de public, folclor de pe valea Prutului.

Despre soliști și orchestră găsiți date, fotografii pe pagina web a orchestrei   http://www.rapsoziibotosanilor.ro/

Spect.folcloric 029

Spect.folcloric 030

Vremea frumoasă, formațiile de pe scenă au scos în stradă peste 1000 de spectatori care au urmărit un spectacol de zile mari cum poți vedea (din păcate) o dată-n an!

Apreciez că spectacolul folcloric a fost reușit, o încântare pentru cei prezenți care au aplaudat și ovaționat formațiile care au urcat pe scenă.

Amintiri despre Mărioara Murărescu.

31 ian.

Zeci de ani, am vizionat la televiziunea română emisiunile lui Mărioara Murărescu. Era singura emisiune care aducea pe micul ecran mari interpreți, mari ansambluri folclorice, mari dirijori ai României. A consacrat sute de artiști pe care i-a descoperit și i-a promovat.

LUMANARI DECES

Era foarte strictă cu apariția pe scenă. Fără tocuri înalte la interpretele de muzică populară. Fără adăugiri și sclipiciuri la costumele populare.

Odată cu cântecele și interpreții, ne-a adus pe micul ecran România pitorească.

Acum că a urcat la ceruri după o lungă și grea suferință, îi simțim lipsa, căldura vocii și acele prezentări care-ți deschideau mintea și inima către folclorul adevărat.

Poate nu cunoașteți, sau poate ați uitat, Mărioara Murărescu a fost prezentă la 8 septembrie 1999 la lansarea unui album de muzică folclorică a solistului Ioan Ursache în Hârlău.

In volumul „Hîrlău, străveche vatră de cultură și spiritualitate românească” a domnului Paul Iancu, muzeograf la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, găsim la pagina 12 următorul citat din cuvântarea regretatei Mărioara Murărescu:

Am venit aici, la Hârlău, cu emoția sinceră a cunoașterii acestei zone, a solistului dumneavoastră, Ioan Ursache și am rămas impresionată de publicul hârlăuan, de căldura și dragostea pentru folclor  și în special dragostea pentru Ioan Ursache. Il vedeți cum freamătă de emoția întâlnirii cu dumneavoastră cu colegii lui de folclor și cu minunata orchestră a „Rapsozilor Botoșanilor” condusă de profesorul Ioan Cobâlă.

Sinceră să fiu, am descoperit în cântecele lui Ioan Ursache atâta lirism, dragoste și texte de o bogăție aparte în tematică, încât mi-am pus întrebarea: unde ai fost până acum? Mi-a răspuns din priviri și viu grai: Aici, din totdeauna, alături de ai mei, dar și de cei care astăzi mă omagiază. Să-i mulțumim și să ne fie alături pentru public, radio și televiziune.

Acum Mărioara Murărescu a plecat la ceruri alături de marii artiști populari ai țării! Dumnezeu să o ierte, și să o odihnească în împărăția cerurilor!

La TVR Iași, o veche cunoștință și îndrăgită personalitate: coregraful Viorel Vatamaniuc.

19 ian.

Este dificil să rescrii biografia unei persoane publice, cunoscute și în domeniul cultural, cum este domnul Viorel Vatamaniuc, maestru coregraf, pensionar în prezent. Nu este un pensionar și în activitatea culturală, implicându-se în activitate coregrafică a ansamblului „Arcanul” a studenților din Suceava.

Totuși, pentru cei tineri, care nu-i cunosc activitatea domnului Viorel Vatamaniuc, le recomand cartea domnului Paul Iancu – „Fii Bahloviei” vol II, și situl   care citează din această carte.

Ce nu este evidențiată în aceasta pagină? Activitatea de maestru coregraf a ansamblului „Sârba cu Naframă” a Casei de Cultură din Hârlău, și în prezent, în pregătirea coregrafică a ansamblului de dansuri populare a Liceului Tehnologic Hârlău

https://harlauletnografie.wordpress.com/2013/10/26/ansamblul-folcloric-al-liceului-tehnologic-harlau/

Mai trebuie spus că pentru contribuția adusă la popularizarea dansurilor și obiceiurile populare din zona Hârlău, la pregătirea tinerilor din ansamblul „Sârba cu Năframă”, la 31 ianuarie 2007, a fost răsplătit cu titlul de „Cetățean de onoare” a orașului Hârlău.

Poate că aceste rânduri nu erau scrise, dacă nu-l vedeam pe postul TVR Iași la o emisiune cu Ansamblul „Arcanul” a studenților din Suceava, moderată de Horia Gumeni.

Viorel Vatamaniuc

Sugerez conducerii primăriei orașului Hârlău, ca de „Zilele orașului”, la aniversarea a 100 de ani de la inaugurarea actualului local al primării, să-i invite și pe cetățenii de onoare a orașului care sunt în viață.