Tag Archives: artist popular

Nicolae Florea – bardul popular din Deleni

4 ian.

In dimineața zilei de 3 ianuarie, mă pregătesc să merg la „Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă”. La sediul PSD, îl găsesc pe Nicolae Florea, cunoscut și cu numele  de Iftodi, care avea un acordeon și era pe picior de plecare spre scena festivalului. Acesta discuta cu Ioan Alupei, responsabilul sediului.

Ne cunoaștem de mult, de la diferite festivaluri și mai ales de la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, unde invitat de domnul muzeograf Paul Iancu, ne încânta cu cântece populare și de pahar, la Festivalul vinului : „Când strugurii se coc”.

Din vorbă în vorbă, ne povestește din ce motiv este cunoscut și cu numele de Iftodi, despre activitatea lui de peste 25 de ani, de coordonator al unei formații artistice la Centrul de Îngrijire și Asistență Hârlău.

In acea zi, cu toate că este din Deleni, făcea parte din formația orchestrală a ansamblului  folcloric din Flămânzi. L-am văzut cântând pe scenă la acordeon, mai mult de acompaniament, solist fiind un instrumentist la fluier, de altfel, foarte bun.

Mi-a spus că domnul Paul Iancu i-a dedicat câteva pagini în volumul I din „Fii Bahloviei”.

Amintirea cea mai vie o are de la un spectacol de succes de la Chișinău, unde a luat un mare premiu pentru o doină populară originală, din Deleni. La rugămintea mea și a domnului Ioan Alupei, a interpretat cu voce înaltă pe un ton serios, ca la  concurs (deci ca la festival),  doina de dragoste cu mândra ce a părăsit flăcăul.

Recitesc amintitele pagini dedicate de domnul muzeograf Paul Iancu în „Fii Bahloviei”, și nu pot, să nu remarc, că am avut ocazia să discut cu un adevărat creator de folclor și interpret popular, atât vocal și instrumentist. Un animator și coordonator de formații de dansuri și de interpreți de muzică populară. Un om care a cunoscut succesul, participant la multe festivaluri naționale și internaționale inclusiv cu Ansamblul „Corăgheasca” din Deleni.  In prezent se pare că nu-i merge prea bine. Lumea nu mai apelează la talentul lui de interpret de muzică populară și de cântece de petrecere. Motivul este cunoscut de noi toți: laptopul cu o stație de amplificare și manelele.

Dacă tânăra generație nu-l cunoaște, cei din generațiile de mai de mult, încă îl apreciază, și-l aplaudă.

rareșoaia festival 022

Ii doresc domnului Nicolae Florea multă sănătate și să nu abandoneze încă mulți ani renumita cobză cu care își acompaniază cântecele. De asemenea, fac un apel la persoanele care organizează activități culturale publice, să-l invite și pe domnul Nicolae Florea.

Maria Șalaru, o lansare de disc, acasă, la Deleni

20 nov.

maria salaru

Sâmbătă 6 decembrie, ora 13, în frumoasa sală de spectacole a Căminului Cultural din Deleni, județul Iași, îndrăgita interpretă de muzică populară Maria Șalaru, va lansa un CD de muzică populară: „Pot omule, iaca pot”. In cadrul festivității va avea loc și un concert de muzică populară cu participarea unor interpreți de muzică populară și ansambluri folclorice. Nelipsit va fi și ansamblul Corăgheasca din Deleni.

maria Salaru_1

Fotografie de pe pagina de Facebook a doamnei Maria Șalaru

Maria Șalaru are și o pagină de Facebok, unde se vor putea găsi informații despre noua lansare de CD!  https://www.facebook.com/salaru.maria?fref=ts

Sper să fiu și eu prezent la această lansare, și poate obțin de la doamna Șalaru un scurt interviu și fotografii.

Eu îi doresc sănatate și mult succes!

De pe pagina de Youtube.com a domnei Maria Șalaru,  vă propun melodii îndrăgite de doamna Șalaru!

Impresii de la Festivalul de datini și cântece păstorești – Hârlău 2014

8 sept.

Pe o căldură demnă de luna lui cuptor, ca de obicei în stradă pe o estradă, a avut loc primul festival de datini și cântece păstorești Hârlău 2014, „In cerdac la Rareșoaia”.

Ansamblurile și interpreții prezenți pe scena festivalului au fost de elită. Spectacolul a fost total.

Am înțeles din prezentare că festivalul a fost organizat de primăria Hârlău și Consiliul județean Iași, inclusiv  fonduri europene din programul de promovare a tradițiilor populare.

Publicul cam puțin, probabil că nu s-a făcut prea multă publicitate evenimentului, timpul de pregătire a festivalului a fost destul de scurt.

Despre organizare, participanți, ansamblul Sârba cu năframă a Casei de Cultură Hârlău și Ansamblul căminului cultural Pârcovaci citiți pe pagina Casei de Cultură Hârlău, aici :  http://casadeculturahirlau.wordpress.com/2014/09/

După aprecierea mea cea mai mare audiență la public au ansamblurile, interpreții care cântă live, cu formație orchestrală: Ansamblul Corăgheasca din deleni, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, cimpoierii din Perieni, Vaslui.

Asta nu inseamna ca nu au fost apreciați și aplaudați și interpreții vocali: Pamfil Roată din Vatra Dornei, Suceava, Ion Ursache din Hârlău, Narcis Precup din Borca, jud.Neamț, Costică Matei Creangă  din comuna Ion Creangă județul Neamț, Gheorghe Țugui din Vorona, Botoșani, Ștefania Puiu din Botoșani, Nicolae Florea cu nelipsita lui cobză centenară din Deleni, Iași, Viorica Bolboros și Pârcovaci, Hârlău.

A fost o noutate și formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași, coordonator un profesor de etnie romă, însă în formație sunt elevi și de naționalitate romă și română. Dansurile au fost apreciate în egală măsură și de romi și de românii prezenți la spectacol.

Câteva fotografii:

rareșoaia festival 007

Cimpoierii din Perieni județul Vaslui. O formație cu un repertoriu deosebit, iar cimpoierii au dat dovadă de virtuozitate. Mai ales cei doi cimpoieri mai în vârstă, soliștii formației.

rareșoaia festival 009

Formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași.

rareșoaia festival 015

Ansamblul Corăgheasca, (cea de generație mică) , din Deleni, într-o corăghească ca la Deleni!

rareșoaia festival 028

Elevii de la școala gimnazială Deleni, județul Iași, din ansamblul Corăgheasca. Coregrafa și coordonatoarea ansamblului Aurica Gîlcă, prezintă cea de a 23-a diplomă de participant la un festival a ansamblului.

rareșoaia festival 022

Moș Nicolae Florea cu și mai bătrâna lui cobză, într-un recital ce a uns la inimă pe spectatori!

rareșoaia festival 024

Prezentatoarea festivalului, care s-a descurcat foarte bine, cu o interpretă, dacă nu mă înșel, Ștefania Puiu din Botoșani.        https://www.facebook.com/stefania.puiu.3

rareșoaia festival 045

Având în ultimul plan biserica domnească Sf.Gheorghe din Hârlău, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, Hârlău. Un program, ca de obicei foarte frumos. Felicitări domnului Ion Ciobanu, coordonator și coregraf, și Ioan Curcă, șeful căminului cultural din Pârcovaci,  https://www.facebook.com/ioan.curca.1?fref=ts

rareșoaia festival 050

Din motive sentimentale dar și pentru că sunt fan al muzicii bucovinene, o fotografie cu interpretul Pamfil Roată. A avut un program apreciat de public. I-am explicat interpretului de cine îmi amintește și îi mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi permite să fac această fotografie. Să fie sănătos, și iubit de public în continuare!

https://www.facebook.com/roata.pamfil?fref=ts

rareșoaia festival 035

Publicul, puțin la primele ore a spectacolului și mai mulți mai pe seară. Nu doresc să vorbesc despre unii care comercializau semințe, alții sub influența băuturilor alcoolice. Fac parte din peisajul local, și sunt nelipsiți la activități.

Mă așteptam la prezența a meșterilor populari, a fost doar Constantin Curecheriu din Sticlăria, care cu mândrie își prezenta ultimele diplome dar și creații de artă populară.

rareșoaia festival 031

Creatorul de artă populară Constantin Curecheriu din Sticlăria, împreună cu un alt creator de artă populară autentică, Bogdan Bârzu, directorului Clubului copiilor din Hârlău.

Imi exprim speranța că va fi continuat acest proiect, care va fi mai pe îndelete pregătit și mediatizat. Poate personalitățile din conducerea județului, consiliului județean, prefecturii Iași, care au participat la deschiderea festivalului au constatat live ce înseamnă ca un oraș ca Hârlăul sa nu aibă o sală de spectacole. Cine știe, poate viitoarele ediții ale festivalului se vor desfășura într-o sală modernă.

Inregistrări video, veți găsi aici:    http://newspascani.ro/

Zilele Muzeului Viei și Vinului Hârlău, ziua a doua.

27 oct.

Ziua a doua este dedicată meșteșugurilor populare, artei populare tradiționale. Meșterii populari care au răspuns invitației Muzeului de etnografie și folclor din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova din Iași, și Muzeului Viei și Vinului din Hârlău, dar și primăriei Hârlău în calitate de gazdă, sunt din 5 județe ale Moldovei: Iași, Botoșani, Suceava, Bacău și Neamț. (dacă veneau și din Vaslui, era un fel de avanpremieră a regiunii de Nord-Est).

Locul de amplasare a acestor meșteșugari este pe strada Ștefan cel Mare, lângă parcul Tineretului și Judecătoria Hârlău.

Am văzut lucruri minunate! Iubitorii de artizanat au ocazia să achiziționeze obiecte frumoase, autentice, care poate constitui un dar pentru cei dragi cu ocazia Sf.Neculai!

Nu uitați să treceți pe la Muzeul Viei și Vinului! Magazinul muzeului vă aștepta cu obiecte de artizanat cu motive ce amintesc de tematica muzeului (struguri, vița de vie), dar și cărți despre Hârlău! Ca să-mi fac și eu un pic de publicitate, găsiți cartea „Hârlăul în date și imagini”, cu peste 50 de fotografii color a Hârlăului de ieri și mai ales de astăzi!

Bucuriile toamnei 048

Bucuriile toamnei 050

Bucuriile toamnei 051

Bucuriile toamnei 001

Bucuriile toamnei 052

Bucuriile toamnei 004

Bucuriile toamnei 005

Bucuriile toamnei 002

M-am reîntâlnit cu meșterul olar Eusebiu Iacinschi din Botoșani, a cărui creații le-am admirat în parcul Copou din Iași, asta vară la Expoziția „Cucuteni 5000”.

Mai au standuri:

Mihoreanu Teofila – icoane pictate pe lemn

Enache Gabriela din Balș, jud Iași, împletituri din sfoară

Neamțu Vasile din  Tg.Neamț, jud.Neamț – obiecte din lemn și măști tradiționale.

Elena și Nicolae Gheorghian, sculptură în lemn și obiecte de podoabă.

Elena și Mihaela Dudanu, din Grumăzești,  jud.Neamț obiecte din blana, niște minunate căciuli din blana de miel.

Eugenia și Constantin Vasiliu, obiecte din piele.

Zilele muzeului_1 001

Zilele muzeului_1 007

Zilele muzeului_1 009

Zilele muzeului_1 006

Artista care a interpretat „Sârba de la Deleni”, a trecut în eternitate!

14 oct.

Angela Moldovan, cea care peste 60 de ani ne-a încântat cu melodii ca „Sârba de la Deleni”,

http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/angela-moldovan-sarba-de-la-deleni-prelucrare-folc

„La Oglindă”, „Mi-am făcut bundiță nouă”, pe 13 octombrie a trecut la ceruri. A intrat în eternitate prin muzica populară autentică pe care a lansat-o  la radio,  pe placi de patefon, apoi pe discuri pentru picapuri (pick-upuri), casete și acum CD.-uri și DVD-uri.

A fost permanent o prezență publică la radio și televiziuni, la spectacole folclorice. A făcut parte din protocolul de stat, însoțind delegația de stat în întreaga lume încă din anii ’50.

O țin minte din concertele date pe scena Casei Armatei din Constanța. A dat concerte împreună cu Ansamblul Ciocârlia, pentru militarii aflați la o aplicații de amploare.

Era o prezență modestă, apropiată, populară, era iubită de toată lumea.

Odihnească-se în pace! Dumnezeu să o ierte!