Tag Archives: calendar

Ziua ursului – 2 februarie, tradiții.

1 Feb

Întâmpinarea Domnului are loc, în fiecare an, pe 2 februarie şi este cunoscută în popor şi sub denumirea de Stretenie (rusă: Întâmpinare) . În tradiţia românească, Stretenia era văzută drept o sfântă, care ajuta oamenii nevoiaşi. Ziua de 2 februarie mai era şi sărbătoarea vitelor şi a babelor.

Ziua Ursului deschide Anul Nou viticol și pomicol. Ziua Ursului ocupă, în calendarul popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat).

%d0%bc%d0%b8%d1%88%d0%ba%d0%b8-%d0%b3%d1%80%d0%b8%d0%b7%d0%bb%d0%b8-%d0%ba%d1%82%d0%be-%d0%be%d0%bd%d0%b8-500x333

Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume — urs, iar prin locurile lui obișnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de vițel. Dacă, totuși, trebuia să i se pronunțe numele, i se zicea, cu respect, ăl Bătrân, moș Martin, Moș.

Conform tradiției, ursul ar ieși în ziua lui din bârlog să-și privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceață și nu-și vede umbra, își dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu și bea o gură de apă și își vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, e Soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.

 

Anunțuri

Sfântul Ștefan, tradiții și obiceiuri în satul de altădată.

27 Dec

Potrivit traditiei, Sf.Ștefan se prăznuiește în ziua d 27 decembrie. Este o sărbătoare cu dată fixă. În satul de altă dată sărbătoarea era prăznuită ca o mare sărbătoare de peste an. Tradiția spunea că este bine ca în aceasta zi să ai în casa o icoana cu Sfântul Ștefan, unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, pentru ca acesta îi ajuta pe cei bolnavi. Se mai spunea ca icoana trebuie sfințită în biserică tocmai în aceasta zi.

Tot Sfântul Ștefan îi ajuta pe cei care se aflau în conflict cu alte persoane, să se împace cu acestea. De asemenea, nu este bine să te cerți cu nimeni în aceasta zi, pentru a nu fi pedepsit cu boli și greutăți în anul următor.

La slujba de Sfântul Ștefan sunt pomeniți cei care au murit în împrejurari dramatice și se da de pomana celor care poarta numele sfântului.

iarna-in-sat

Pe 27 decembrie este bine să dăruiți o candela aprinsă sau o icoana cu Sfântul Ștefan pentru sporul casei și pentru sănătatea apropiaților.

Tradițiile diferă și în funcție de zona. Astfel, în Muntenia se prepara Pâinicile lui Ștefan. Acestea se fac dintr-un aluat precum cozonacul, se ung cu miere și au forma rotundă, amintind de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ștefan.

In Bucovina, este ziua în care finii merg în vizită la nași cu daruri și mâncăruri.

Se mai spune ca în această zi este bine să se evite drumețiile în zonele de munte sau în locuri izolate, pentru a nu iți pune viața în pericol.

Numele Ștefan are  origine grecească venind de la numele Ștephanos, ceea ce înseamna coroana, ghirlanda, cununa.

La mulți ani cu sănătate, celor care poartă numele de Ștefan, Ștefania, Fana, Fănica și derivatele acestor nume.

Sf.Spiridon, un sfânt călător ocrotitor și tămăduitor.

12 Dec

Sfântul Spiridon, episcop al Trimitundei, mare făcător de minuni, este unicul sfânt care îşi părăseşte racla pentru a veni de grabă în ajutorul credincioşilor care-i cer sprijinul să-i scape de necazuri.

cizmar

Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc la 12 decembrie pe Sfântul Ierarh Spiridon, pe care Dumnezeu l-a binecuvântat cu harul tămăduirilor, încât credincioşii l-au numit făcător de minuni. Potrivit tradiţiei, Sfântul Spiridon este singurul sfânt care îşi părăseşte racla şi vine la cei care-l cheamă prin rugăciuni de evlavie şi dragoste să-i scape de necazuri.

 

casa-iarna

În tradiția populară se crede că nu este bine să lucrezi de ziua sfântului, 12 decembrie, deoarece te vei îmbolnăvi și nu te mai scoli din pat. Sf.Spiridon este prăznuit mai ales de tăbăcari, cojocari și cizmari, care credeau că acesta a inventat sula cu care lucrează. Mai ales cizmarii se roagă la sfântul, să dea ploaie și noroaie ca să se rupă pingelele la încălțăminte, să aibă de lucru.

Sfântul Spiridon era respectat și pentru minunile pe care le făcea, el te apăra de lovituri, de bubă neagră și dalac.

In Moldova, în secolul al XIX-lea, în numele sfântului Spiridon, s-a făcut o Epitropie a spitalelor și așezămintelor de caritate care se îngrijea de spitale, orfelinate, așezăminte pentru bătrâni. Am scris despre Epitropia Sf.Spiridon aici:

https://harlau625.wordpress.com/2012/05/05/sanatatea-publica-in-moldova-despre-epitropii-spitale-si-veniturile-epitropiei/

Referință: Marcel Lutic Timpul sacru – sărbătorile de altă dată, Ed.Fundației Academice AXIS, 2006 Iași.

Fotografie: https://feher.wordpress.com/2014/03/17/cea-mai-scumpa-casa-din-lume-si-orfanii-din-mumbai/

 

Sfântul Ilie, traditii și obiceiuri

16 Iul

Cinstind pe Sfântul Ilie ( http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfantul-ilie-120294.html ) pe data de 20 iulie, sătenii povestesc că acesta le ocroteşte recoltele de secetă fiind un mare făcător de minuni.

Există tradiții populare diferite în toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred că atunci când se întâmplau fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruța lui de foc, pentru a ne ocroti, plesnind dracii cu biciul de foc. De aceea, este considerat patronul ploii, al tunetelor şi al trăsnetelor. El este mereu și mereu în slujba binelui.

Tot potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Mărul este pomul Sfântului Ilie, de aceea nu se mănâncă mere noi pana în aceasta zi. Cum copiii în joacă, mai lovesc merele unul de altul, mamele aveau grija sa-i dojenească, inclusiv cu un ghiont sau o palma, ca sa nu mai facă acest gest alta data ca “ va cădea ghiață, cât merele ăi va distruge totul!

Cum frica păzește bostănăria, tot asa, frica de Sântilie era mare, în special la sate! Sfântul Ilie, era stapanul ploilor, tunetelor, fulgerelor si mai ales a nemiloaselor trasnete, care omora oameni si animale si aducea focul asupra caselor, padurilor si holdelor. Erau pedepsiti cei care nu tineau dreapta credința si mai ales cei care nu cinsteau asa cum se cuvine ziua de sfântul Ilie.  Sarbatoarea ținea doua sau chiar șapte zile. De la sfantul Ilie până la teribila zi de Foca din 22 iulie!

Iata cum s-a transmis povestea teribilului Sf.Ilie (asa cum apare in cartea domnului muzeograf Marcel Lutic : Timpul sacru – Sărbătorile de alta data, Ed. Fundației Academice Axis 2006!

De când cu începutul lumii, Dumnezeu a dat Pământul în stăpânire Dracului, numai a zis – să se poarte bine ! Inmulțindu-se diavolii pe Pământ, sfântul Ilie, s-a rugat cu atâtă patimă și credința la Dumnezeu sa-i dea putere sa lupte si sa curate pamantul de necurat! Dumnezeu s-a indurat de Sfântul Ilie și i-a dat un car de foc, cu patru cai înaripați care sa zboare în ceruri! Arme i-a dat teribilul fulger și tunetul cu care să biruie dracii din cer și de pe Pământ! Sfantul s-a pus pe treaba si era gata, gata sa termine cu dracii! Insă Dumnezeu s-a supărat și l-a oprit pe sfântul Ilie, spunându-i că și dracii sunt buni la ceva. Ei mențin frica oamenilor în necuratul și credința în cele sfinte! Insă sfântul Ilie nu a fost lipsit de tot de puteri! I-a dat dreptul să-și folosească puterea contra dracilor doar de ziua lui! Insă sfântul nu știe care-i ziua lui! De aceia, de câte ori are ocazia, sloboade trăsnetul în dracii care se ascund mai ales în animale, în scorburile copacilor , în oameni,  sub pragurile caselor și chiar în turlele bisericilor! Insă dacă faci cruce când auzi tunetul, Sfântul Ilie nu sloboadă fulgerul! El are porunca Dumnezeiasca să lovească orice, mai putin în cruce noua!

Islaz la Scobinți

Dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. Merele se duc întâi la biserică, pentru ca exista credință ca numai așa ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Dacă nu se păstrează aceasta datină, cel ce mănâncă mere înainte de Sf. Ilie, va culege veșnic mere pe lumea cealaltă, dar când va începe să le mănânce, ele îi vor pieri de dinainte.

507C8BB6

De Sfântul Ilie, femeile de la sate  duc la biserică busuioc și-l pun la iconostas. La sfârșitul slujbei, îl iau și ii dau foc, iar cu cenușa lui se freacă în gura copiii, când au bube.

Se sfântul Ilie, nu sunt uitati nici mortii! Mai ales copiii morti! De Moșii de Sântilie, femeile care au avut copilași care au murit, cheamă copiii din vecini, sau copii de rude. Îi duce sub un măr pe care-l scutura. Merele cazute sunt pomana pentru sufletele copilasilor morti!

La revărsatul zorilor de sfântul Ilie, femeile cunoscătoare în ale bolilor, babele vindecătoare, se duceau în câmp să adune pe roua, plante medicinale, mai ales busuioc. Busuiocul astfel cules era pus intre haine ca să alunge moliile. Iar busuiocul stropit cu sânge de cocos, tăiat în zori, se punea în scăldătoarea celor betegi având credința ca vor fi vindecați!

plante medicinale 002

Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. Daca sarbatoarea de sfântul Ilie cade in zilele de luni, miercuri, vineri sau duminica, nu se face retezatul stupilor!  Gospodarii trebuiau sa fie cu mare bagare de seama, sa nu fie invitati cei care aveau puterea de a face vraji si farmece! Dacă mâncau fagure cu miere “furată” în zi sfântă, puterea lor de a face vrăji si farmece se va înzeci!

prisaca

După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere.

Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei mai in vârsta, aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

În vechime, se obişnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde și când să bată grindina.

Să nu uitam ca Sf. Ilie, este patronul Aviației române și Forțelor Aeriene!

Acum 100 de ani, sfaturi pentru tarani intr-un almanah!

10 Iul

Almanahul satului, era o modalitate des utilizata acum 100 de ani (si mai inainte) in Regat, de a publica diferite informatii utile! Se dadeau sfaturi despre igiena personala, colectiva, a casei, despre culturile agricole, zootehnie, despre sisteme de masini agricole, prognoze meteorologice,  etc.

Rasfoind situl de documente arhivate, http://www.dacoromanica.ro ,am gasit un astfel de almanah. Interesant ca luna iulie 1913 (peste 450.000 de militari se aflau in Bulgaria, in razboi), zilele (pe stil vechi) erau identice ca cele de astazi. Data de 10 iulie cadea ca si astazi tot intr-o miercuri.

Interesante sunt sfaturile ce se dadeau agricultorilor. Când sa recolteze graul, sa sape via, sa ingrijeasca livada, masurile de prevenire a incendiilor. Acum 100 de ani, a fost o vara fierbinte si secetoasa. trupele noastre aflate din 2 iulie in Bulgaria, după trecerea Dunarii, au suferit cumplit de sete si de caldura inabusitoare. In plus o epidemie de holera a răpus sute de vieti!

iulie 1913

 

Si atunci ca si astazi, pe 10 iulie  in calendarul crestin-ortodox erau trecuti cei 45 martiri din Niceea!