Tag Archives: capra

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă Hârlău.

3 ian.

Pe un ger năprasnic, a avut loc  ediția a 52-a a „Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă” din Hârlău.

stema fest

Cu jumătate de oră înainte de începerea spectacolului,  erau înregistrate 7 formații și alaiuri de cerb, urs, capră și trei ansambluri folclorice ale Căminului cultural din Pârcovaci și Corăgheasca din Deleni și Flămânzi. Probabil s-au mai înregistrat și alte formații mai târziu.

Au participat alaiuri din Deleni, Flămânzi, Strunga, Scobinți, Pârcovaci, Sticlăria și Hârlău.

Formațiile au evoluat pe o scenă cam joasă. Prezența publicului a fost numeroasă, cu toate că era un frig care te pătrundea până la oase (minus 13 grade la ora 10.00).

Câteva fotografii.

Festival_iarnă 009

Festival_iarnă 010

Festival_iarnă 012

Festival_iarnă 017

Festival_iarnă 018

Din păcate frigul m-a lăsat fără acumulatori, așa că nu am reușit să fac prea multe fotografii.

Mai multe fotografii și înregistrări video pe blogul organizatorilor festivalului Casa de cultură Hârlău.

https://casadeculturahirlau.wordpress.com/

O completare: Am avut o discuție cu conducătorul  unei formații participante la festival, care mi-a confirmat ce am văzut. Participanții în anii anteriori primeau un colac, o diplomă de participare și un plic cu o  sumă modestă de bani și o gustare caldă la un restaurant. In acest an nu au primit decât colăcelul tradițional și diploma. Mulți participanți au fost dezamăgiți deoarece din banii primiți acopereau transportul la festival. Nu comentez această situație, însă numărul formațiilor participante va deveni mult mai mic la edițiile viitoare. Acum 3-4 ani erau 38 de formații și alaiuri  participante.

A fost și a 51-a ediție a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă din Hârlău

3 ian.

Ca în fiecare an, la 3 ianuarie, primăria și consiliul local Hârlău, casa de cultură din Hârlău, organizează Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă. In acest an a fost ediția 51.

De data aceasta nu am mai asistat la  întreg spectacolul. Insă am văzut principalele ansambluri folclorice și formații care contează: Ansamblul de la Flămânzi, județul Botoșani, ansamblul Corăgheasca de la Deleni, alaiurile de cerb de la Ceplenița, Sticlăria, Deleni, Pârcovaci.

A fost o fereastră de vreme caldă, însorită, cu un vântișor cam tare, însă cald.

Am fost impresionat de participarea publicului într-un număr mare. Foarte mulți părinți, bunici cu copiii, care cu greu și-au croit drumul spre scenă.

Nu am văzut noutăți față de anii anteriori. O notă de zece pentru tânărul care a jucat cerbul de la Deleni.

Incă nu s-a renunțat la măștile din cauciuc cu maimuțe, și alte arătări de pe alte meleaguri. Cauza estre simplă. Cei care fac parte din alai, organizatorii și coordonatorii acestor formații, nu cunosc semnificația fiecărei măști din alaiul de urs, cerb, capră etc. Dacă ar cunoaște, ar renunța la măștile de halloween, care în unele culturi au alte semnificații față de cultura populară tradițională românească.

Festivalul a fost înregistrat de postul de televiziune BIT.TV unde poate fi văzut. http://bittv.info/

De asemenea pe pagina de blog a Casei de cultură Hârlău. https://casadeculturahirlau.wordpress.com/ luna ianuarie 2015.

Câteva fotografii:

Festival_51 005

Festival_51 008

Festival_51 016

Festival_51 020

Festival_51 028

Click pe fotografii pentru detalii.

O completare. Doamna învățătoare Aurica Gîlcă, coordonatoarea ansamblului Corăgheasca din Deleni, mi-a comunicat că fetița îmbrăcată în țigăncușă, se numește Posușnicu Arina, iar tânărul care a jucat cerbul din alaiul de cerb de la Deleni se numește Ursache Ionuț. Ii mulțumesc pentru acest lucru, stimatei doamne Aurica Gîlcă, care are și o frumoasă pagină a ansamblului pe Facebook pe care o recomand iubitorilor de folclor autentic:    https://www.facebook.com/pages/Ansamblul-Coragheasca/407215066072661?fref=ts

Hârlău- Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă, ediția a 49-a

2 ian.

O tradiție de 49 de ani, este respectată la Hârlău. In fiecare an pe 3 ianuarie, are loc Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă. Locul de desfășurare este pe o scenă montată lângă Parchetul de pe lângă judecătoria Hârlău. Activitatea este precedată de parada formațiilor și alaiurilor participante la festival.

Afiș festiv_2014B

Sigla festivalului. Este o creație din ianuarie 2011 a profesorului Anca Bârzu. (Este drept că eu am „încercat” să modific anul).

Vor fi prezente alaiuri de cerb, capră, ursi, ansambluri folclorice din Pârcovaci, Hârlău, Deleni și alte localități, formații de urători, teatru popular.

Voi reveni cu un reportaj foto de la festival.

Deci, așa cum am anunțat a avut loc ediția a 49-a a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă. Au participat 16 ansambluri și formații (alaiuri). Cerbul de la Pârcovaci, Ansamblul Corăgheasca de la Deleni, ursul de la Ceplenița, plugul cu fanfară de la Fetești, cerbul de la Sticlăria, cerbul de la Balș, și altele.

Si acum câteva fotografii (din cele peste 100 făcute).

Festival2014 002

Scena unde s-a desfășurat festivalul.

Festival2014 025

Cum a fost soare, destul de cald plus 5 grade, a fost prezent un numeros public. Sonorizarea a fost bună, atmosfera de sărbătoare.

Festival_2014 008

Festival_2014 009

Festival_2014 011

Festival_2014 010

Parada formațiilor participante.

Festival_2014 014

Festival_2014 005

Festival_2014 003

Festival2014 020

Festival2014 018

Festival_2014 025

 

Festival_2014 006

Festival_2014 013

Festival_2014 031

Profesorul Bogdan Bârzu, directorul Casei Copiilor din Hârlău, înmânează doamnei învațător Aurica Gâlcă, conducătoarea Ansamblului Corăgheasca din Deleni, diploma de onoare și medalia pentru activitatea de excelență în promovarea tradițiilor populare, din partea conducerii Palatului Copiilor din Iași. Felicitări!

A fost un Festival cu o participare mai mică decât în alți ani, însă calitatea prestației participanților, costume, repertoriu, au fost la superlativ.

Filmul festivalului se poate viziona în paginile on-line a ziarului Orizont și BitTV Pașcani începând de mâine 04 ianuarie. http://newspascani.ro/. Pagina de pe youtube.com o voi completa după ce va apare.

Se mai pot găsi date, fotografii și materiale video și pe blogul Casei de Cultură Hârlău http://casadeculturahirlau.wordpress.com/

A mai trecut un an, sunt deja prezent la a 5-a ediție consecutivă. La primele 3 ediții, blogul meu a fost singurul care a difuzat reportaje foto de la Festival. Cred ca este ultimul la care particip. De vârsta…!

Obiceiuri și tradiții de Anul Nou: capra

10 nov.

Teatrul folcloric de Anul Nou,  îmbracă forme variate și cuprind alaiuri provenind din jocurile dramatice cu măști.

După o perioadă de pregătire, în ajunul Anului Nou, ulițile satelor sunt inundate de cete gălăgioase ale purtătorilor acestor obiceiuri. Înveșmântați în costume pitorești și având o recuzită sonoră bogată, fac o adevarată risipă de culoare, mișcare și ritm, antrenând întreaga colectivitate. Jocurile cu măști descind din epoci mai îndepărtate: Capra, Cerbul, Ursul și Căiuții, sunt jucate de toate vârstele, de la copii la adulți.

Așa cum apar în zilele noastre jocurile de măști sunt imagini ale procesiunilor păgâne de altă dată.

Capra a fost socotită de români ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. Jocul “caprei” (omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, bogăția recoltelor – invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul „caprei”. Jocul „caprei”, generalizat în toată ţara la sfârşitul secolului al XIX-lea şi fiind socotit un joc păgân, mulţi slujbaşi ai bisericii au refuzat   să-l primească pe la casele lor, socotindu-l „ne voit de legea creştinească” (Gr. Tocilescu).

img_1565_resized

În zilele noastre, jocul a rămas un pretext pentru una dintre tradiţionalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ștergare ş.a., în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor şi pentru urări bune cu prilejul Anului Nou.– jocul caprei inclus într-un spectacol popular complex. Ca şi celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi în jocul „caprei” şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul), măştile de „draci” şi „moşi” care prin stigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc.

img_1606_resized

Capra, este poate cel mai cunoscut și jucat obicei în părțile Hârlăului. Urmăresc de 5 ani Festivalul Folcloric al Tradițiilor și Obiceiurilor de Anul Nou. Jumătate din formațiile participante, au jocul caprei. Asta nu înseamă că jocul este uniformizat. Diferă mult forma măștilor, costumele participanților, textul, personajele care însoțesc jocul caprei. Din păcate, muzica care însoțește jocul caprei s-a uniformizat.

img_1614_resized

Jocul caprei

Foaie verde şi-o alună

Bună ziua, ziua bună

Ia deschideţi porţile
Să intre căpriţele
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Capra noastră-i cu mărgele
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel căpriţa mea,
Toţi îs bucuroşi de ea.
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa

img_1615_resized

Frunză verde de mărar

Bună seara gospodar

Gospodar cu trei cojoace

Lasă capra mea să joace.
Ţa, ta, ta, carpița ța.

Nu te da nu te muia
Ţa, ta, ta, carpiță ța

Că pun mâna pe nuia.

img_1634_resized

Ţa, ta, ta, căpriță ța
Şi plecai si eu la târg
Pe căprița ca s-o vând
Şi mergand pe drum, mergând
Aud din urma strigând:

Cumparatorul:
– De vanzare-i capra bade?
Ciobanul:
– De vanzare!
Cumparatorul:
– Şi cat vrei pe ea?
Ciobanul:
– 800 de lei!
Cumpărătorul:
– E blânda, nu împunge?
Ciobanul:
– E blânda, nu împunge.
(capra îl împunge pe cumpărator)

Cumpăratorul:
– Eu iți dau 400 de lei pe ea pentru că împunge.
Ciobanul:
– Decât sa-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi dau
un par în cap. (o loveste cu bățul, capra cade si nu
mai mișca)
Alaiul:
– Valeu, capra noastra a murit!

Descântatul caprei

Ţa, ta, ta, căpriță ța
Te-o lovit vreo boală grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.

Doctorul: apropiindu-se de capra căzută la pământ

Da ce s-a întâmăplat?

Ciobanul:

Iacă o cârjă în cap i-am dat

Doctorul:

Să-i facem o Penicilină

C-o mâncat prea multă făină

Si s-o îmbolnavit de splină
Ciobanul:
– Baa.. capra nu-i moarta,  din pălitura
a leșinat, din cele ce-o aflat.
Alaiul:
Scoală tu căprița mea
Faptele s-or îndrepta
Şi-acum haide să plecăm
Şi-alte case colindăm
Ţa, ța, ța, căprița ța
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ta, ta, căprița ța.

http://www.youtube.com/watch?v=X9j49Z8bFKY

Fotografii din arhiva personală. Aspecte de la Festivalul tradițiilor și obiceiurilor de Anul Nou Hârlău.