La Clubul Copiilor din Hârlău, ediția a VII-a, a concursului județean “Obiceiuri și tradiții la români”

Școala Gimnazială  “Petru Rareș” din Hârlău, a organizat un nou proiect educațional “obiceiuri și tradiții la români” , ediția a VII-a. Concursul intitulat  „Parada costumului popular” s-a desfășurat  în ajun de Sf.Andrei, în ziua de 29 noiembrie, la Palatul copiilor Iași- structura Hârlău, sau cum este cunoscut: Clubul copiilor Hârlău.

Coordonatorii acestui concurs au fost profesorii Maria Tereza Rugină , Gabriela Onofrei și Mirela Munteanu.

Participanții la aceast  concurs care a cunoscut un mare succes de public: Peste 100 de copii participanți, Formația liceului tehnologic din Hârlău, Școala gimnazială “Petru Rareș” Hârlău, Grădinița cu program prelungit și grădinița cu program normal Hârlău, Școala Feredeni-Deleni, Școala primară “Happy Stars” Hârlău, Școala gimnazială Pârcovaci, Școala gimnazială Sticlăria, Școala Slobozia-Deleni, Școala Poiana – Deleni, Școala gimnazială Deleni, formația vocală a Casei de cultură Hârlău, și o solistă vocală Șalaru Ioana de la Colegiul Național Ștefan cel Mare din Hârlău.

  Despre sala de festivități a Palatului Copiilor – structura Hârlău: Ca de obicei vin mai devreme la astfel de concursuri, cu cel puțin  jumătate de oră înaintea începerii activității. Și de acestă dată, când am intrat în sală, am avut impresia că sunt într-o sală de muzeu de etnografie și folclor. Zeci de articole de îmbrăcăminte, de tehnică populară, de uz casnic, icoane, erau frumos expuse într-o expoziție care îmbrăca sala de jur împrejur. De asemenea erau expuse într-o expoziție fotografică sute de fotografii, de la edițiile anterioare ale concursului. Cât despre autenticitatea și frumusețea exponatelor, vorbesc sutele de fotografii și aprecieri ale vizitatorilor. Apreciez soluția de expunere a organizatorilor acestei expoziții: mai puține ca număr, însă de o calitate și autenticitate superioară.

Despre concursul propriu zis.

Costumele copiilor în marea majoritate erau autentice, unele din colecții particulare, moștenire de la bunici. Costume din mai multe zone folclorice, majoritate din Pârcovaci, Sticlăria, Deleni-Feredeni, Zagavia, dar și din Transilvania, zona mărginimii Sibiului, zona Mureșului, din zona Bacăului și o plăcută surpriză a făcut eleva Tonu Ionela de la Școala Gimnazială “Petru Rareș”, din Hârlău, care a prezentat cu multă ardoare și patriotism, un costum din Republica Moldova, prezentând specificitatea iei moldovenești, comparativ cu cămașa ucraineană și rusească, arătând unicitatea croielii și cusăturilor florale.

Ca de obicei o impresie deosebită au făcut dansatorii Liceului Tehnologic din Hârlău, formație distinsă cu numeroase premii la festivaluri folclorice și cu o prezență numeroasă la televiziunile regionale. Coregrafia fiind semnată de profesor Gabriela Sandu. Au prezentat dansuri din zonele folclorice Hârlăului și din Transilvania. De altfel pe doamna profesor Gabriela Sandu, am mai regăsit-o în programul concursului, cu coregrafia unei formații de copii preșcolari de la Grădinița cu Program Normal Hârlău în “Dansul Băbuțelor”.

Am remarcat și coruri de copii care au interpretat colinde, deschinzând șirul manifestărilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Și-a dat concursul corul Școlii Gimnaziale  “Petru Rareș” din Hârlău, coordonator și dirijor profesor Alexandru Stăncescu. Un grup vocal a școlii gimnaziale din Pârcovaci coordonator Eșanu Cătălina, corul școlii gimnaziale Sticlăria coordonator profesor Amarghioalei Ramona.

Soliști vocali pe care i-am remarcat sunt cei din grupul vocal a Casei de cultură Hârlău, pregătiți de profesorul Rodica Botez, prezentă la spectacol într-un superb și autentic costum popular din Pârcovaci. De asemenea am remarcat calitățile vocale și repertoriul următorilor elevi:

Șalaru Ioana de la Colegiul național Ștefan cel Mare din Hârlău, Poșîșnicu Alina și Borșeri Larisa de la școala gimnazială Deleni, componentă ale Ansamblului „Corăgheasca”. Pe un elev de la Școala gimnazială “Petru Rareș”, Pacoe Iulian care a prezentat  o mască tradițională, elev a domnului profesor Bogdan Bârzu de la palatul Copiilor – structura Hârlău, a avut și o prezență scenică deosebită în cadrul  unei formații folclorice cu momente tradiționale de anul nou, formație coordonată de profesor Tereza Rugină.

In afara concursului, au dat un scurt, dar dens recital cu melodii tradiționale de an nou, dar și patriotice, formația de fluierași de la Sticlăria, coordonată de Curecheriu Constantin. Formație ce a participat la numeroase festivaluri de folclor și o prezență aproape permanentă la televiziunile regionale și chiar naționale. Formație pe care o vom revedea la Festivalul obiceiurilor tradiționale de an nou din 3 ianuarie 2017 de la Hârlău cu renumitul “cerb” de la Sticlăria.

In concluzie, concursul a fost o reușită, cu toate că fondurile alocate de Inspectoratul Școlar și primărie au fost modeste. Acesta nu a fost un impediment pentru organizatori, profesori, părinți, elevi de a realiza un spectacol-concurs de neuitat. Felicitări și de ce nu: la mulți ani!

Mai multe fotografii:

    

 

 

    

 

 

 

 

 

Fotografii am peste 100, însă spațiul oferit de gazda  wordpress.com este limitat.

Dacă organizatorii doresc aceste fotografii le pun la dispoziție.

Spectator la Festivalul Cătălina din Iași

La ultimele trei ediții, am fost prezent la Festivalul International de Folclor pentru copii si tineret „Catalina” din Iași. Anul acesta, ediția 22, din 25-27 august 2016.

Am fost în ziua a treia, când s-au desemnat premiile. Nu comentez prestația celor doi prezentatori din partea Palatului Copiilor din Iași, deplorabilă și plină de gafe, nici anunțul repetat că domnul președinte al consiliului județean Iași, va veni să înmâneze marele premiu (însă și-a trimis secretara să anunțe că nu vine – penibilă situație, după ce prezentatorii  au tras de timp cu comentarii aiurea, un sfert de oră).

Hârlăul a luat un premiu la secțiunea industrie casnică, prin elevul Vornicu Iulian de la Palatul Copiilor filiala Hârlău, coordonator profesor Bogdan Bârzu.

Au mai luat premii Ansamblul „Corăgheasca” din Deleni. coordonator învățător Aurica Gâlcă, care însă nu s-a prezentat pe scenă să ridice premiul. Bănuiesc că premiul decernat ansamblului (care a fost mult peste marea majoritatea din concurs) a nemulțumit-o!

Din vecini, au mai luat frumoase premii, mult lăudatul Ansamblul folcloric „Bahluiețul” din Erbiceni. Este un ansamblu folcloric nou, însă foarte bun. Ca să concluzionăm: Un ansamblul folcloric de la o comună, are formație de dansuri, orchestră, soliști vocali, soliști instrumentiști. Comparați cu ce are Hârlăul!

Concertul propriu-zis a, început după ora 18.00. Rând pe rând au intrat pe scenă formații din România și țările participante. Unele foarte bune, altele chiar mediocre (mă refer la cele românești). TVR Iași- a avut prezentator propriu și a transmis în direct spectacolul. Au avut și ei unele gafe, chiar la început microfonul soliștilor era închis. Una peste alta, a fost o seară superbă.

 

 

Și o fotografie amintire: Horia Gumeni, redactor la TVR Iași și Marinică Botea, dirijor la Ansamblul „Doina Carpaților”, pregătesc transmisia în direct a TVR.

 

 

O zi de vară, foarte cald, public numeros, locația în parcul din Palas Mall, superbă.

 

De sânziene, „Ziua internațională a iei”

Ia, bluza romanească, poate deveni un brand de țara recunoscut de toata planeta dacă vom reuși să promovăm împreuna tradiția noastra moștenita din timpuri imemoriale.

Așa ca ne-am gândit că pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzienelor, să inauguram Ziua Universala a Iei. Am oscilat intre 24 iunie si 15 august, ziua de Sfanta Maria, insa prietena noastra Diana Năstase a descoperit o traditie veche din Maramures, care ne-a convins ca Sanzienele au purtat ii 🙂

Ce trebuie sa facem este foarte simplu. In aceasta zi fiecare ne vom imbraca intr-o ie, ne vom fotografia si vom posta imaginea ca poza de profil pe Facebook sau in orice alta retea de socialiare. Nu conteaza daca ia pe care o purtam este mostenita de la bunici si strabunici sau este adaptata modern de un designer. Important este sa fie alba. Nu conteaza daca va aflati in Romania, daca sunteti romance in strainatate sau doar fane ale feminitatii romanesti. Important e sa o purtati cu drag.

Astfel vom imbraca pentru o zi toata planeta in ie si, pentru a-i vedea efectul si raspandirea pe mapamond, ne-am gandit sa realizam o aplicatie web si mobila, unde vor fi colectate toate aceste fotografii cu fete si femei in ii.

Pentru acest demers am deschis grupul 24 Iunie – Ziua Universala a Iei, unde asteptam propuneri legate de initiativa noastra. Prioritatea numarul unu este de a distribui si comunica acest mesaj cat mai bine. Avem nevoie de propuneri creative pentru campania online si asteptam idei de afise, grafica si mesaj.

Va multumim si va dorim o zi frumoasa ca o ie.
La Blouse

Roumaine https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/photos/?tab=album&album_id=320460091405665

Din partea casei, o fotografie din 2011, cu o ie din satul Pârcovaci – Hârlău, expusă la o expoziție școlară la Clubul copiilor din Hârlău.

O sărbătoare generoasă, Ziua Costumului Popular

Astăzi 8 mai (a doua duminică din luna mai) se sărbătorește, prin legea adoptată de Parlamentul României, Ziua Națională a Costumului Popular.

Hârlăul și mai ales satele din vecinătate, și mă refer la Deleni, Sticlăria, Pârcovaci, Feredeni, Scobinți și Ceplenița există o tradiție a portului popular.

Mă întreb, este cineva din Hârlău, care să organizeze o activitate de prezentare a costumelor populare? Mă refer la Casa de Cultură Hârlău, Clubul copiilor Hârlău, Căminul Cultural Pârcovaci, școlile gimnaziale, Colegiul Național.Din păcate nu cunosc ca cineva să organizeze a astfel de de activitate. Insă cine știe, poate în cursul săptămânii viitoare se va organiza ceva.

Ce spune legea?

Legea nr. 102/2015 privind instituirea Zilei Naţionale a Costumului Tradiţional din România

“Cu prilejul Zilei Naţionale a Portului Tradiţional din România (anual, a doua duminică a lunii mai), se vor organiza activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional”.

Potrivit Legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin material, financiar şi logistic pentru organizarea sărbătorii Zilei Naţionale a Costumului Tradiţional din România.

Să fie Hârlăul orașul unde nu se întâmplă nimic (bun)? Nici măcar aplicarea unei legi?

Personanță identitară prin muzică

Fragment din articolul “Identitatea etnică în politicile culturale europene” de dr. Constanța Cristescu, apărut în publicația : Ghidul iubitorilor de folclor Nr.5/2015, p.10-14

Dacă ne referim la istoria culturii româneşti şi în special la istoria culturii muzicale de pe teritoriul României, putem afirma că aceasta s-a clădit pe relaţii de interculturalitate impuse sau influenţate de regimurile dominante, care au avut ca rezultantă diverse procese de aculturaţie. Aculturaţia a constituit pentru statele dominatoare o strategie de impunere a propriei culturi în mediul socio-cultural românesc cucerit pentru asimilare culturală şi anihilarea sau diluarea identităţii culturale genuine.

Printr-un proces complex de aculturaţie s-a format limba română, prin procese variate de aculturaţie, dirijate politic şi instituţional s-a produs bizantinizarea populaţiei de pe teritoriul României, slavizarea şi apoi românirea culturii de tradiţie bizantină, prin procese variate de aculturaţie s-a realizat integrarea europeană a culturii româneşti în iluminism şi apoi în secolul al XIX-lea, când s-au afirmat cu personalitate şcolile muzicale naţionale.

Fenomenul de aculturaţie a avut ca rezultantă şi reacţia de enclavizare, prin efortul de autoconservare identitară sub presiunea dominaţiilor istorice. Comunicarea socio-culturală a românilor cu populaţiile aduse de statele dominante în diversele zone ale ţării a avut ca rezultat al aculturaţiei formarea unor stiluri regionale în domeniul folclorului, dar şi în cel al muzicii de tradiţie bizantină.

Acestea se reflectă în particularităţi intervenite la nivelul structurilor melodice, al sistemului de cadenţare, al configurării de profil melo-ritmic, al configurării formale, al configurării ornamentale etc. Aceste particularităţi lingvistice muzicale provin din asimilări lingvistice, mutaţii structurale, sinteze lingvistice şi interculturale, care au avut ca rezultat configurarea unor limbaje muzicale cu personalitate identitară în cadrul culturii tradiţionale. Personalitatea stilistică identitară se reflectă atât la nivel regional, cât şi la nivel microzonal, chiar local.

Convieţuirea interetnică în spaţiul românesc a avut ca rezultat şi produse muzicale bilingve pe melodii asimilate culturilor ce dialoghează intercultural, ele dovedind capacitatea de armonizare a populaţiilor convieţuitoare în manifestări cu caracter de aceptabilitate, toleranţă şi adaptabilitate la viaţa culturală comună. Asimilări interculturale sunt dovedite şi de denumirile unor jocuri prin definirea provenienţei lor etnice: ungurica, ţigăneasca, poloneza, huţulca, rusasca, leşasca etc.

Globalizarea şi intensa mediatizare transculturală a avut, din perspectiva fenomenului aculturaţiei, efecte negative grave asupra folclorului, în sensul adaptabilităţii interculturale prin fenomenul de tonalizare a folclorului, care are ca rezultat catastrofal al alterităţii, ştergerea trăsăturilor structurale specifice şi pervertirea folclorului în creaţii semiculte de tip şlagăr. Inhibarea capacităţii creatoare din mediul genuin al folclorului de către aşa-zişi poeţi, compozitori şi aranjori (orchestratori) de folclor a creat o piaţă pseudofolclorică puternică ce anihilează şi falsifică tocmai creaţia folclorică, autenticitatea produselor difuzate sub marca folclorului.

Fenomenul aculturaţiei se reflectă şi în substituirea instrumentelor tradiţionale din formaţiile de muzicanţi performeri de folclor cu instrumente moderne preluate ori asimilate din alte culturi.

Soluţia cea mai eficientă pentru restaurarea modelelor tradiţionale ale folclorului în mediul genuin este implementarea, în mediul rural, a repertoriului stocat în colecţii ştiinţifice alcătuite de etnomuzicologi şi promovarea producţiei artistice live pe scenă, eliminând falsul realizat prin negative. În acest sens am realizat în cadrul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Suceava o bancă digitală de repertoriu folcloric – peste 4000 piese scanate -, limitată deocamdată la zona Bucovinei, cu unele extensiuni la zonele de vecinătate. Repertoriul folcloric este catalogat pe diverse criterii, constituind un mijloc rapid şi eficient de evaluare a potenţialului actual local şi de aprovizionare muzicală cu modele de referinţă pentru revitalizarea tradiţiei şi dirijarea culturală spre creaţia pe modelele reprezentative identitar.

Negativul, folosit până la saturaţie pe piaţa spectacolului muzical, este util în eforturile de învăţare particulară, nu pentru a substitui formaţia de muzicanţi locali care nu se regăseşte, de cele mai multe ori, în sonorităţile negativelor pe care le dublează în spectacole scenice. Falsul prin negative neconcordante sonor cu structura formaţiilor etalate în emisiuni este, din nefericire, masiv promovat pe piaţa media a posturilor de televiziune EtnoTv, Favorit, BucovinaTv, PlusTv, TarafTv etc, iar modul de prezentare a repertoriului din programe şi modul de prezentare a performerilor de către prezentatorii remuneraţi este catastrofal.

Lipsa de profesionalism mascat de sloganuri, lozinci, fast artificial şi dulcegărie protocolară nu poate înşela niciun specialist şi nu poate rezista prea multă vreme ca modă.

Evaluarea autenticităţii produselor folclorice în condiţiile pieţii muzicale actuale, în care tehnica este susţinătoare substanţială a falsului, are multiple mijloace care nu contrazic caracteristicile folclorului stabilite de oamenii de ştiinţă şi care se regăsesc în definiţie: oralitatea, anonimatul, caracterul colectiv care se reflectă în circulaţia şi conservarea prin variante, caracterul dinamic pe filiera structurilor tradiţionale prin reproducerea şi recrearea variată, caracterul sincretic, funcţia utilitară ce supune produsul folcloric permanentei adaptări, actualizări şi transformări în consens cu dinamica socio-economică a comunităţilor.

Vedetismul este una dintre catastrofele aculturaţiei contemporane, creând industria de pseudovedete, ce a cunoscut o înflorire fără precedent în ultimul deceniu. Cuvântul specialiştilor se pare că nu are trecere în faţa vedetelor orbite de piaţa lui Mamona. Cele mai valoroase prestaţii artistice şi ştiinţifice sunt plătite – dacă sunt plătite – cu preţuri şi cu onorarii derizorii, în timp ce falsuri şi kitschuri ale unor vedete consacrate sunt plătite la bucată cu mii de euro. Evident, nu sunt bani când este vorba de a publica vreo carte de specialitate fundamentală, care pune în valoare un segment de cultură tradiţională prin exegeze, tipologii şi antologii repertoriale. Atunci românii îşi amintesc imediat de sloganul crizei ca argument. Şi această atitudine faţă de cartea de specialitate este o faţetă a aculturaţiei: refuzul informaţiei de specialitate despre cultură.

Chiar dacă actualitatea vieţii culturale reflectă o atitudine de confuzie şi incapacitate generală de valorizare a produselor culturale ofertate pe piaţa muzicală, atitudinea specialistului analist nu poate fi tolerantă şi nici favorabilă perpetuării unei asemenea situaţii, chiar dacă el apare incomod vedetelor.

Etnomuzicologia nu este o ştiinţă perimată şi nu poate fi dominată de piaţa muzicală a vedetelor şi a instituţiilor creatoare de industrie şi de piaţă muzicală aşa-zis „folclorică”, fiind capabilă să găsească soluţii de stopare a aculturaţiei alterante, de restaurare şi împrospătare a tradiţiei muzicale folclorice pe linia autenticităţii. Etnomuzicologia are metodele ştiinţifice consacrate şi îndelung verificate de evaluare a autenticităţii folclorice a produselor muzicale ofertate sub marca folclorului şi are capacitatea de influenţare a ofertei muzicale în sensul decantării valorice pe filieră  identitară.

Dicționar. Aculturație dex. Preluarea de către o comunitate a unor elemente de cultură materială și spirituală sau a întregii culturi a altei comunități aflată pe o treaptă superioară de dezvoltare.

Fotografii din arhiva foto, realizate la activități școlare desfășurate la Clubul Copiilor din Hârlău, proiectul educațional „Obiceiuri și tradiții la români ediția a III-a” din 29 noiembrie 2012. Ediție unde organizatorii au promovat autenticul în arta populară și folclorul din depresiunea Pârcovaci, Hârlău, Ceplenița și localitățile din vecinătate. A fost un succes, care este posibil să nu mai fie repetat în viitor, având în vedere politicile culturale actuale și restricțiile financiare în finanțarea unor astfel de activități.

 

O nouă editie a proiectului educational „Obiceiuri și traditii la români”

In avanpremiera manifestărilor, festivalurilor, spectacolelor dedicate obiceiurilor și tradițiilor de iarnă, școala gimnazială „Petru Rareș” din Hârlău, a organizat și coordonat ediția a VI-a a proiectului educațional „Obiceiuri și tradiții la români”, secțiunea „Parada costumului popular”.

Activitatea a avut loc în ziua de 11 decembrie 2015 la Palatul  copiilor – structura Hârlău (clubul copiilor). Profesori coordonatori de proiect: profesor Onofrei Gabriela, profesor Rugină Tereza și profesor Munteanu Mirela.

Participarea a fost și anul acesta amplă. Au participat elevi de la Școala gimnazială „Petru Rareș” din Hârlău, liceul tehnologic din Hârlău, școala gimnazială din Deleni, Clubul copiilor din Hârlău, Casa de cultură din Hârlău, școala gimnazială din Pârcovaci.

Am participat la toate cele șase ediții ale proiectului educațional. De la an la an, participarea este tot mai numeroasă, copiii participanți mai pregătiți, costumele prezentate sunt la majoritatea participanților autentice, complete, un rol deosebit îl au și părinții elevilor care se străduiesc să achiziționeze pentru copiii lor ce este mai frumos și mai autentic zonei folclorice Hârlău, Pârcovaci, Deleni, Feredeni și chiar un costum de fată, din borangic, cu maramă din Zagavia (un costum inedit, și deosebit de frumos).

Am remarcat strădania profesorilor coordonatori de la instituțiile sus menționate, de a pregăti elevii pentru a se prezenta cât mai bine. Am remarcat din nou corul elevilor școlii gimnaziale „Petru Rareș”, și corul MiReDo al Clubului copiilor, ambele pregătire și dirijate de profesorul Stăncescu Alexandru. Colinde minunate, interpretate polifonic de aceste coruri au încântat publicul prezent. Probabil îi vom reasculta săptămâna viitoare la spectacolul organizat la sala de sport a școlii gimnaziale din Hârlău.

Nu pot descrie în câteva rânduri spectacolul oferit de copii. Poate fotografiile pe care le voi atașa vor fi mai edificatoare.

Juriul acestui concurs.

Invitați de onoare, formația de fluierași  din „Ansamblul Fluierașul” din Sticlăria, coordonator Constantin Curecheriu.

La Festivalul Internațional de folclor Cătălina, o laureată din Hârlău.

La decernarea premiilor laureaților Festivalului Internațional de Folclor pentru copii și tineret Cătălina, ediția a XXI din 2015, ca locuitor al Hârlăului, inima mi-a tresărit, când am auzit la secțiunea meșteșuguri artistice tradiționale, un nume: Gheorghian Viviana din Hârlău, coordonator profesor Bogdan Bârzu.

Eleva Gheorghian Viviana a luat premiul întâi pentru lucrările de pictură religioasă pe lemn. Juriul a fost profund impresionat de talentul acestei tinere care a făcut o demonstrație în prezența juriului.

O felicit pentru strădania și talentul ei. Numele orașului Hârlău s-a auzit pe scena și în țară, deoarece festivitatea a fost transmisă în direct de TVR Iași.

Câteva fotografii:

Laureata premiului întâi, eleva Gheorghian Viviana și coordonatorul acesteia de la Clubul copiilor Iași, profesor Bogdan Bârzu.

Diploma ce atesta primirea premiului I de eleva Gheorghian Viviana.

Câteva icoane participante la concurs, fiind apreciate de juriul internațional al Festivalului, ce au acordat premiul întâi, la secțiunea meșteșuguri artistice tradiționale.

Domnul profesor Bogdan Bârzu, directorul Clubul Copiilor din Hârlău, în dublă calitate, de participant la festival cu elevii și în echipa organizatorilor Festivalului.

Încă o dată felicitări, și mărturisesc, că popularizarea acestei performanțe, este o onoare pentru mine.

O fotografie de pe blog, publicată de un cotidian din Sibiu.

O fotografie făcută la o activitate școlară desfășurată la Clubul copiilor din Hârlău, a fost publicată la 24 iunie 2015 în cotidianul SibiuNews.

http://www.sibiunews.net/articole/18-cultura/8196-un-cititor-propune-un-articol-de-al-nostru-poate-naste-un-sabatoare-nationala-cine-ia-seama.html

Articolul de unde a fost luată fotografia este acesta.

Tesaturi populare din Moldova.

Mă bucur că cineva apreciază activitatea mea și mai ales,   a avut bunul simț, de a cita sursa.

Două eleve din Hârlău, pe scena festivalului – concurs interjudețean de muzică populară „BALADELE SIRETULUI”

Două eleve din Hârlău, Buznea Iasmina și Grumeza Irina Elena, pregătite de profesor Botez Rodica, au reprezentat cu deosebit succes folclorul din zona Pârcovaci – Hârlău,  la Festivalul – concurs interjudețean de muzică populată „Baladele Siretului”, din Tecuci, județul Galați, ce a avut loc pe 14 martie 2015.

Concurentele noastre au avut un repertoriu foarte frumos, iar costumele au fost absolut autentice și reprezentative pentru zona folclorică Pârcovaci.

Le felicit și pe concurente și pe doamna profesoară Botez Rodica. Le doresc mult succes și pe alte scene de concurs, unde să reprezinte orașul Hârlău.

Eleva Buznea Iasmina

Eleva Grumeza Irina Elena

Evoluția hârlăuancelor noastre, la minutul 29 și 3 ore și 17 minute.

Proiect educațional de etnografie și folclor II

Voi expune fotografii de la expoziția de etnografie și folclor de la clubul copiilor din Hârlău. Expoziția a fost vernisată în ziua de 27 noiembrie 2013 în prezența unei delegații din Republica Moldova și prezentată publicului din Hârlău în ziua de 28 noiembrie, în cadrul proiectului educațional „Obiceiuri și tradiții la români ediția a IV-a”

 

Această expoziție este darul de Sf.Andrei, oferit de școala gimnazială Hârlău, de elevi, profesori, sponsori, colaboratori, participanții din comunele apropiate, locuitorilor din Hârlău și de pretutindeni!