Tag Archives: Deleni

Nicolae Florea – bardul popular din Deleni

4 ian.

In dimineața zilei de 3 ianuarie, mă pregătesc să merg la „Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă”. La sediul PSD, îl găsesc pe Nicolae Florea, cunoscut și cu numele  de Iftodi, care avea un acordeon și era pe picior de plecare spre scena festivalului. Acesta discuta cu Ioan Alupei, responsabilul sediului.

Ne cunoaștem de mult, de la diferite festivaluri și mai ales de la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, unde invitat de domnul muzeograf Paul Iancu, ne încânta cu cântece populare și de pahar, la Festivalul vinului : „Când strugurii se coc”.

Din vorbă în vorbă, ne povestește din ce motiv este cunoscut și cu numele de Iftodi, despre activitatea lui de peste 25 de ani, de coordonator al unei formații artistice la Centrul de Îngrijire și Asistență Hârlău.

In acea zi, cu toate că este din Deleni, făcea parte din formația orchestrală a ansamblului  folcloric din Flămânzi. L-am văzut cântând pe scenă la acordeon, mai mult de acompaniament, solist fiind un instrumentist la fluier, de altfel, foarte bun.

Mi-a spus că domnul Paul Iancu i-a dedicat câteva pagini în volumul I din „Fii Bahloviei”.

Amintirea cea mai vie o are de la un spectacol de succes de la Chișinău, unde a luat un mare premiu pentru o doină populară originală, din Deleni. La rugămintea mea și a domnului Ioan Alupei, a interpretat cu voce înaltă pe un ton serios, ca la  concurs (deci ca la festival),  doina de dragoste cu mândra ce a părăsit flăcăul.

Recitesc amintitele pagini dedicate de domnul muzeograf Paul Iancu în „Fii Bahloviei”, și nu pot, să nu remarc, că am avut ocazia să discut cu un adevărat creator de folclor și interpret popular, atât vocal și instrumentist. Un animator și coordonator de formații de dansuri și de interpreți de muzică populară. Un om care a cunoscut succesul, participant la multe festivaluri naționale și internaționale inclusiv cu Ansamblul „Corăgheasca” din Deleni.  In prezent se pare că nu-i merge prea bine. Lumea nu mai apelează la talentul lui de interpret de muzică populară și de cântece de petrecere. Motivul este cunoscut de noi toți: laptopul cu o stație de amplificare și manelele.

Dacă tânăra generație nu-l cunoaște, cei din generațiile de mai de mult, încă îl apreciază, și-l aplaudă.

rareșoaia festival 022

Ii doresc domnului Nicolae Florea multă sănătate și să nu abandoneze încă mulți ani renumita cobză cu care își acompaniază cântecele. De asemenea, fac un apel la persoanele care organizează activități culturale publice, să-l invite și pe domnul Nicolae Florea.

Reclame

De 1 Mai, pe dealul Gurgueta.

1 mai

Gurgueta, iaz la est de satul Deleni, jud.Iași, pe șoseaua E 28b ce leagă Hârlăul de Botoșani.

Iazul este atestat documentar că a făcut  parte din moșia boierilor Cantacuzini în sec. XVII și ulterior a familiei boierilor Ghica – Deleni.

Iazul se află pe cursul inferior a pârâului Curții, ce izvorăște din Izvorul Doamnei, aflat la nord vest de satul Deleni. Pe cursul inferior se unește cu pârâul Josenilor și se varsă în iazul Gurgueta.

La 1901, potrivit Marelui Dicționar Geografic, iazul avea 10 hectare de luciu de apă și se recoltau tone de pește.

Tot potrivit Marele Dicționar Geografic ed. 1901, pe malul vestic al iazului, în vechime au fost două sate de răzeși, împroprietăriți de Ștefan cel Mare: Iugani și Tulburea. Unde era și o biserică de lemn. Satele dispărute ca urmare a deselor atacuri ale invadatorilor tătari, poloni, cazaci. Satul s-a mutat mai spre vest, sub dealul Pietrăria și se numește Deleni (cei din deal).

Climatul este cel din nordul Moldovei, temperat continental cu influiențe baltice. Fiind la limita sudică a acestui climat a căror influiențe se resimt până la Cotnari.

Flora este specifică silvo – stepei, care se vede mai mult, imediat ce  ajungi pe pantele vestice ale dealului Gurgueta.

Dealul Grugueta, a fost în anii 1953, sub conducerea arheologului N. Zaharia punct de cercetare arheologică (pantele de vest), și s-a descoperit un mormânt din paleoliticul superior (35.000 – 10.000 Î.Hr.).

In 1917 pe timpul primului război mondial, la 15 mai a revenit în țară Albert Thomas, ministrul munițiilor din guvernul Franței. Trimisul Franței, însoțit de rege, membrii ai guvernului și armatei au mers la Hârlău, unde se găsea în refacere Divizia 13 Infanterie. Acolo pe dealul Gurguieta, a avut loc o manevră de război a trupelor diviziei.

Divizia a executat manevre de apărare și ofensivă. S-a folosit pentru conducerea focului artileriei informații date de la observatorii de artilerie aflați în avioane.

Iată cum descrie Constantin Kirițescu momentul.   S-au executat mișcări ofensive, cu aplicarea avioanelor la tirul artileriei și pentru a stabili legăturile între acțiunea infanteriei și artileriei. 

In drepta șoselei, pe malul iazului, se află restaurantul Il Gondoliere, cu specific italian și pescăresc.

Peisajul este foarte frumos. Din fața restaurantului, sunt cărări pe malul iazului care duc spre deal. Dealul este cam abrupt, însă o dată ajuns pe creastă se deschid priveliști minunate spre satele Maxut și  Deleni la sud vest, est și nord vest, iar spre est câmpia Jijiei care se pierde la orizont.

Pe o vreme superbă, am urcat dealul și am făcut câteva fotografii.

Dl.Gurguieta 005

Dl.Gurguieta 008

Dl.Gurguieta 018

Dl.Gurguieta 019

 

Câșlegii de primăvară

26 apr.

De la Înălțare (29 mai), până la intrarea în Postul Sfinților apostoli Petru și Pavel (16 iunie), este perioada câșlegilor de primăvară. In această perioadă în prepararea mâncărurilor se folosesc cu precădere verdețurile din grădină.

In alimentație intră zerul de oaie și jântuitul, cu care se acresc sorghiturile, care înlocuiesc borșul de putină.

Cașul proaspăt de oaie, laptele de vacă, brânza și smântâna sunt folosite zilnic, în combinație cu legumele de sezon.

Se dau dezlegari la pește în această perioadă, deci nici peștele nu lipsește din alimentație.

Pâinea, mămăliga sunt nelipsite de pe masa. Se fac plăcinte, alivenci.

Copii la câmp

In sâmbăta dinaintea Duminicii Mari se serbează pomenirea morților, moșii de vară pentru pomenirea morților. Pentru moșii de vară gospodinele coc plăcinte care se dau de pomană pentru sufletul morților, al cărui sălaș este sub pământ.

Pe un ștergar se așează plăcintele, o strachină cu lapte cu tocmagi, o lingură de lemn, o ulcică de lut cu vin sau apă îndulcită cu miere (pentru copii), cireșe de mai, și o lumânare din  ceară.

Persoana care dă moșii și cea care primește îngenunghiază lângă ștergar cu ofrandă, ținând cu mâna, în chip simbolic ofranda, pentru a realiza transmiterea între cel care oferă și cel care primește, în timp ce ofranda rămâne pe pământ . făcând astfel legătura cu lumea morților.

LUMANARI DECES

In zona Poiana, Deleni, Feredeni din județul Iași, este obiceiul de a se decora cu var vasele pentru ofrandă. Acest decor efemer amintea de morții pentru care se face pomenirea  și de efemeritatea vieții pe pământ, de frumusețea trecută a pământului, pe care ei, cei decedați, au fost trecători.

In alte zone, cum ar fi Mihailenii , Dersca din județul vecin, Botoșani, cei care făceau pomenire comandau direct meșterului olar textul care să fie scris pe vasele de lut,  pentru ofranda de pomenire, numele mortului. In ziua de Rusalii (Duminica Mare) se fac la biserică pomeniri cu plăcinte, cozonaci și borș de miel.

Cine mai are în butoaiele din zemnic sau pivniță vin, îl consumă în Duminica Mare.

In credinţa creştină, Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, cunoscută şi Duminica Mare sau Rusaliile, este sărbătorită  la 50 de zile după Învierea Domnului.

fantana la sate

Este una dintre cele mai vechi sărbători ale creştinătăţii și are loc în 2014 în zilele de 8 și 9 iunie. Este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment cu care se încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţie a lui Dumnezeu, Ea cade totdeauna la 10 zile după Înalţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit.

Moșii de Rusalii

Referințe :

S.Fl.Marianu Inmormântarea la români – Editura Academiei Române – 1892 București

 

La mulți ani, Ioan Ursache.

29 ian.

Astăzi, 29 ianuarie, îndrăgitul solist popular Ioan Ursache împlinește 61 de ani!

Ii doresc sănătate, cântece frumoase și succes în activitate.

Ursachi_1

 

Să nu uităm că este cetățean de onoare a orașului Hârlău și a comunei Deleni.

 

Inca un mestesug care moare, prelucrarea pietrei!

10 apr.

Petrăritul în zona Deleni, Parcovaci, Deleni, Zagavia, Scobinți, are obârșii dintre cele mai vechi. Perceput ca materializare a veșniciei, ca locul cel mai nimerit al sălășuirii stămoșilor, piatra sumar sau mai elaborat prelucrată și-a găsit cele mai diverse întrebuințări, prin stăruința continuă a oamenilor de a conferi durabilitate lucrurilor.

Această zonă  a cunoscut din cele mai vechi timpuri exploatarea si folosirea pietrei. La cele mai vechi case cu temelie, aceasta constă doar din blocuri mai de piatră sumar finisate, dispuse la colțurile construcției, peste care se așezau tălpile casei. Apoi marile construcții din piatră din evul mediu timpuriu în zona Hârlăului, curți domnești și bisericile domnești cum ar fi cele ale boierilor Cantacuzini la Deleni, Krupenschi la Feredeni, Bojică la Hârlău, pivnițile domnești, realizate prin munca pietrarilor și țăranilor din zonă.

Piatra din aceasta zona este de natura cristalina, cu o covertura sedimentara formata din mai multe straturi. Astfel se gasesc straturi de marne, gresii  si calcare.

Gresiile calcaroase au fost sute de ani exploatate din carierele Fierbatoarea, Ciocârlan, Chirirea, Mohoreni  pe raza comunei Deleni si Rediu și Belcescu pe raza comunei Scobinți, Islazul Pietrariei în satul Zagavia.

Cu aceasta piatra s-au construit curtea domneasca, pivnitele domnesti, zidurile curtii domnesti,  cele doua biserici din Hârlau, curtea si palatul Ghica din Deleni,curțile boierilor din Hârlău, hanul de la Deleni. Nu mai spun de drumuri, poduri, fantani.

In Sticlaria a fost un cuptor de ars calcare pentru var. Var folosit de populația din zona și din camp, pâna spre Valea Jijiei.

De scoaterea pietrei se ocupau in general persoane specializate, pietrarii, din carierele de piatra, insa munca bruta de exploatare si transport, o făceau țăranii. In  trecut, erau obligați sa facă prestații de munca la carierele de piatra, la scos  si transportul de piatra câte 7 zile pe an. Piatra folosita la șosele, dar și școli, în general la construcții de folosința obștească.

pietrari

Pentru  fântâni, pivnițe, colaci de fântână, pietre de hotar, pietre de moara, temelii de case, ziduri, cruci pentru cimitire,  era necesara o piatra mai dura, care se găsește atât în carierele de piatra din  Deleni, cât și din Scobinți.

Cimitirele din Hârlau, atât cele ortodoxe cât si cele evreiești stau mărturie după sute de ani despre arta prelucrării pietrei de către pietrarii din Hârlău, Deleni și Scobinți!

Cimentul și fierul beton a făcut să  apună și meseria de pietrar. Putini meșteri pietrari  mai exista acum, în general persoane în vârstă, care sa prelucreze cu măiestrie piatra. Pietrele de moara, râșnițele din Deleni erau cunoscute în toată Moldova.

Nici fântanile nu se mai fac din piatra. Acum la moda sunt forajele făcute cu utilaje si căptușirea fântânii cu tuburi din beton sau plastic. Oare apa din aceste fântâni poate fi comparata cu apa din fântânile tradiționale din piatra?

Când iși construiesc case, la temelia casei, la beciuri, cetățenii nu mai folosesc piatra, acum betonul si fierul beton sunt folosite, chiar si de cetățeni mai nevoiași.

Rând pe rând, carierele de piatra s-au închis. De putin timp și cariera de piatra din Deleni, care a funcționat fără întrerupere sute de ani, a fost închisa de firma care o exploata.

6E991958 8271FE08

Sus, rămașițe din fostele pivnițe domnești de Curtea Domneasca din Hârlău. Jos, colacul unei fântâni din satul Bădeni, com. Scobinți.

august 2011 018  august 2011 026

Sus pisania Mânastirii Lacuri din Deleni, jos biserica mânăstirii și zidul împrejmuitor. Totul din piatra de Deleni!

august 2011 027  bute_1 003

O cruce din piatra la intrarea în mânastirea Lacuri, jos, piatra rezultata din demolarea unei case și a pivniței în orașul Hârlău.

Cariera piatra Deleni 010

Cariera de piatra de interes local. Jos zidul de piatra care împrejmuiește palatul Ghica- Deleni, din satul Deleni, com Deleni.

Deleni 014  E04C7347

Sus, ruinele fostului rateș, din sec. XVIII-lea, construit de domnul Moldovei Grigore Ghica Voda. Este pe lista monumentelor ocrotite. Jos, o râșnița din piatra, expusa la o expoziție de etnografie la Clubul Copiilor din Hârlău.

IMG_1016  img_1746

O piatra de la cariera de piatra Deleni, pe piatra, o placa comemorativa in memoria ostașilor morți de febra tifoida si febra recurenta în iarna anilor 1916-1917, care au aparținut Diviziei 13 infanterie Ploiești, aflata în refacere în zona Hârlău – Deleni. In dreapta biserica din piatra de la Deleni.

pisanie curte 003  pod de la Zlodica

Pisanie si ancadramentul ușii de la intrarea în biserica Sf. Gheorghe din Hârlău. Jos, podul de la Zlodica.

Zbereni - Cârjoaia 029  Zbereni - Cârjoaia 032

Conacul de la Cârjoara. O piatra de fântâna, o masa din piatra, jos conacul si zidul de sprijin.

Zbereni - Cârjoaia 033  Zbereni - Cârjoaia 004

Sus, podul lui Stefan cel Mare de la Cârjoaia, este pe lista monumentelor istorice. Jos fosta cariera de piatra de la Scobinți.

img_0149

Piatra de hotar, dintre târgul Hârlau si moșia Deleni. (Fotografie din colecția învățător Ioan Musei).

Am încercat să ilustrez drumul pietrei de la cariera de piatra la locul de utilizare. Poate cea mai sugestiva utilizare o reprezinta ruinele fostei Curți Domnești din Hârlău, Aceasta în anii de glorie, avea ziduri înalte, clădiri, beciuri, pivnițe, porți, contraforți de susținere a zidurilor, aleii și pardoselii din lespezi de piatra.

http://youtu.be/L-x7SqtXdf8

Oale si ulcele!

27 mart.

Din colectia proprie, ceramica de Horezu si Corund. Este drept ca sunt si din alte centre, insa putine. Le tin in casa pentru frumusetea lor!

oale,ulcele 004

oale,ulcele 005

Am scris pe alt blog, despre o interesanta expoziție de ceramica, din centrul de ceramica neagra – dacica, din satul Poiana, comuna Deleni, judetul Iasi. Articolul il puteti citi aici: http://hirlauledilitar.wordpress.com/2012/09/22/vernisajul-unei-expozitii-despre-mesterii-populari-lut-si-ceramica-neagra/

De vorbã cu rapsodul Ioan Ursache

20 mart.

Rapsodul popular IOAN URSACHE din Hârlău,  este originar din localitatea Deleni, judetul Iași, situatã într-o zonã folcloricã bogatã, care, dupã cum spune, i-a “alimentat” cariera ulterioarã de interpret de muzicã populara româneascã autenticã. Despre locul nasterii sale, IOAN URSACHE,  îi place sã spunã astfel: Am crescut intr-un mediu in care cantecul popular m-a insotit de mic copil. Il auzeam acasa, la scoala, la activitatile culturale, mai tarziu la hora. Mama a fost primul meu model, prima care si-a dat seama ca am talent si m-a sprijint si incurajat. Mama era bucovineanca, din Stupca lui Ciprian Porumbescu, avea o voce frumoasa si punea suflet in interpretarea unor cantece. Aceasta samanta sadita in sufletul meu a prins. Interpretarea melodiilor populare era pentru mine ceva firesc, o a doua natura.
– De la ce vârstã ai început sã cânti si dacã acesti primi pasi ca solist, au avut legãturã cu activitatea culturala din acele timpuri si cu aceste zone cu izvoare folclorice practic nelimitate?

După cum spuneam, interpretam muzica populara inca de pe timpul scolii. Eram nelipsit la  serbarile si activitatile scolare. Pentru mine, costumul popular era o a doua uniforma scolara.

Prima scena adevarata, unde am cantat, a fost cu formatia Casei de Cultura din Hârlău, pe scena acestei institutii culturale. Inca din clasa a X-a eram solist al acestei institutii. Am amintiri frumoase din cele vremuri. Era o activitate culturala intensa. Casa de Cultura din Harlau, avea un ansamblu folcloric. Adica orchestra, formatie de dansuri, solisti. Cu Dan Chiriac, Ioan Pietraru, Nil Guțu, Stefan Tcaci, Vasile Boureanu am infiintat un grup vocal-instrumental “Rareș”, cu care am prezentat sute de spectacole.

Imi amintesc ca prin anii 1975 am participat la un proiect al TVR de folclor, impreuna cu Ansamblul Coragheasca din Deleni si un grup folcloric din Pârcovaci.

Prima competitie de gen la care am participat si am si câstigat ceva,  a fost un concurs pentru interpreti de muzicã popularã desfãsurat la in anii 1979 si 1999, cand am participat la festivalul Cantarea României. Era o modalitate de descoperire si promovare a unor tinere talente.

–         Am inteles ca ai avut concerte de succes si in strainatate

Intre anii 1970 si 1990 am participat cu formatii de muzica populara in Germania, Elvetia si Franta.

–         Ce a lasat in memoria colectiva, repertoriul rapsodului popular Ioan Ursache, dupa 45 de ani de activitate solistica?

Un portofoliu de zeci de melodii inregistrate inca din 1985 la Casa Electrecord, majoritatea cu orchestra Rapsozii Botosanilor! Cateva zeci de CD-uri.

–         Activitatea ta de promovare si de interpret a muzicii populare din zona Deleni, si implicit a localitatii, a fost apreciata de locuitorii comunei!

Pentru mine a fost cea mai mare recompensa si la timpul respectiv, am fost foarte miscat de gestul primariei Deleni de a ma declara in 1999 “Cetatean de onoare” al comunei!

–         Esti un cunoscut politician in orașul Harlau! Ai fost si viceprimar si esti consilier. Ai avut aceleasi satisfactii ca si interpret de muzica populara?

In calitate de viceprimar, cred ca m-am implicat atat in problemele strict prevazute in fisa postului, insa am dorit sa fiu mai apropiat activitatii culturale. De asemenea, si  blogul tau vorbeste in zeci de articole, de implicarea mea in activitati de promovare si mobilizare a tinerilor, mai ales in mentinerea curateni in oras. Erau actiuni la care au participat sute de elevi de la toate scolile si liceele din Hârlau. Nu doresc sa mai vorbesc prea mult de politica acum!

–  Ioan Ursache, cum se spune : Ai schimbat prefixul, de curand. Cum te simti la 60 de ani?

Nu ma consider batran, mai pot face multe pentru serviciu, familie si mai ales mai pot oferi publicului care imi indrageste cantecele populare inca multi ani, multe cantece.

–       Inteleg ca de curand, cu ocazia unui interviu dat la Radio Iasi, ai prezentat cateva cantece in premiera! Vom asculta un nou CD cu muzica? Ce proiecte ai in viitorul apropiat?

Am in lucru cateva melodii pe care doresc sa le imprim si poate anul acesta, sau anul viitor, sa ofer iubitorilor folclorului din zona Hârlău-Deleni o colectie de cele mai frumoase cantece ale mele si evident si cantece noi care nu au mai fost incluse in alte inregistrari.

–         De ce rapsodul popular IOAN URSACHE, nu este vãzut mai des prin spectacolele si emisiunile folclorice de la TV?

Mai întâi cã mie nu mi-a plãcut niciodatã reclama agresivã, popularitatea fortatã, pe care o practicã multi dintre solistii de azi. Apoi cã eu nu merg niciodatã undeva dacã nu sunt invitat si nici nu sunt genul care sã curtez toatã ziua pe cei care organizeazã aceste spectacole si emisiuni televizate. Eu nu-mi propun sã vin fortat si sã plictisesc iubitorul de folclor adevãrat. Poate cã e mai bine sã mã doreascã, decât sã îi sufoc cu prezenta mea. Pe de altã parte, cred în valoarea pieselor mele si nu mã îndoiesc cã acestea sunt cunoscute. Sunt tineri care au fost la concursuri de folclor la televiziune si au interpretat melodii din repertoriul meu. Îmi zicea un moderator de televiziune la un moment dat cã “trebuie sã fiu mai comercial”. Este drept am participat si la emisiuni de televiziune, am inregistrat si clipuri publicitate. Nu consider ca acest lucru afecteaza calitatea muzicii pe care o interpretez sau imaginea mea de rapsod popular.

Insa sa nu se uite ca am particiat si la spectacole de caritate ale Mitropoliei Moldovei si TVR Iasi, si cu alte prilejuri!

– Crezi cã poti merge mai departe pe linia muzicii autentice românesti, existã resurse folclorice pentru a “sustine” o carierã de solist creatã pe aceastã bazã?

Este mai dificil acum! Am o anumita varsta, am multe obligatii de serviciu si in plus vin din urma tineri talentati, inclusive din zona Harlau care au priza la public.

– Te consideri un om împlinit?
Consider ca sunt un om care a facut si lasa ceva in urma, din punct de vedere artistic. Am cantece care au fost si sunt cantate de oamenii obisnuiti, le canta la nunti, la petreceri, sunt preluate, cum ziceam de tineri.

Eu nu mã consider  un culegãtor de folclor,  ci un interpret al folclorului pe care l-am cules, dupã ce l-am trecut prin sufletul meu, prin vocea mea, prin filtrul fiintei mele.
–  Ce spui? Generatiile care vin dupa noi, acum cu globalizarea si occidentalizarea societatii romanesti, vor mai asculta muzica populara? Sau se va extinde manelizarea folclorului?

Eu cred ca folclorul autentic nu va muri! Va trece si moda asta cu manelele si tinerii se vor intoarce la folclorul autentic! Deja tinerii interpreti, care sunt acum in topul muzicii populare, umplu salile de concerte.

–         In incheiere, crezi ca muzica din  zona Harlaului, Delenilor, este pe maini bune, cum s-ar spune? Mostenirea lasata de tine va fi continuata?

Fara indoiala, va fi continuata de cei care acum se afirma!

–   Eu, iti doresc, este drept cam tarziu,  LA MULTI ANI!  Multa sanatate, fericire, succese in activitate si inca multi ani, sa ne incanti cu muzica populara interpretata de tine!

http://youtu.be/av7M9Zi_0Bc