Tag Archives: Festival folcloric Hârlau

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă Hârlău.

3 Ian

Pe un ger năprasnic, a avut loc  ediția a 52-a a „Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă” din Hârlău.

stema fest

Cu jumătate de oră înainte de începerea spectacolului,  erau înregistrate 7 formații și alaiuri de cerb, urs, capră și trei ansambluri folclorice ale Căminului cultural din Pârcovaci și Corăgheasca din Deleni și Flămânzi. Probabil s-au mai înregistrat și alte formații mai târziu.

Au participat alaiuri din Deleni, Flămânzi, Strunga, Scobinți, Pârcovaci, Sticlăria și Hârlău.

Formațiile au evoluat pe o scenă cam joasă. Prezența publicului a fost numeroasă, cu toate că era un frig care te pătrundea până la oase (minus 13 grade la ora 10.00).

Câteva fotografii.

Festival_iarnă 009

Festival_iarnă 010

Festival_iarnă 012

Festival_iarnă 017

Festival_iarnă 018

Din păcate frigul m-a lăsat fără acumulatori, așa că nu am reușit să fac prea multe fotografii.

Mai multe fotografii și înregistrări video pe blogul organizatorilor festivalului Casa de cultură Hârlău.

https://casadeculturahirlau.wordpress.com/

O completare: Am avut o discuție cu conducătorul  unei formații participante la festival, care mi-a confirmat ce am văzut. Participanții în anii anteriori primeau un colac, o diplomă de participare și un plic cu o  sumă modestă de bani și o gustare caldă la un restaurant. In acest an nu au primit decât colăcelul tradițional și diploma. Mulți participanți au fost dezamăgiți deoarece din banii primiți acopereau transportul la festival. Nu comentez această situație, însă numărul formațiilor participante va deveni mult mai mic la edițiile viitoare. Acum 3-4 ani erau 38 de formații și alaiuri  participante.

Anunțuri

“Tradiții peste veacuri” un festival pentru cei mici.

17 Dec

Anul acesta festivalul “Tradiții peste veacuri” organizat de Grădinița cu Program Normal Hârlău, a ajuns la ediția a VI-a.

Participanți: gazda, Grădinița cu Program Normal Hârlău, Grădinița cu Program Prelungit din Hârlău, Grădinița cu Program Normal Pârcovaci, Grădinița cu Program Normal Deleni, Grădinița cu Program Normal Zlodica, comuna Ceplenița.

In programul festivalului, obiceiurile și tradițiile de iarnă, alaiuri de căiuți, steaua, sorcova, colindători, căpriță.

Am apreciat foarte mult grija părinților, educatorilor de a îmbrăca copiii cu costume populare autentice. Am remarcat la toate grădinițele acest lucru.

Programul prezentat de copii a fost minunat, se vede că s-au pregătit pentru acest festival. Mai puțin interesează clasamentul stabilit de juriul festivalului, toți copiii, educatorii, părinții, sunt câștigătorii acestei utile și frumoase experiențe.

Cum eram mai interesat de costumele copiilor, am să postez câteva fotografii “de culise”.

gradinița_fest 005

gradinița_fest 006

gradinița_fest 007

gradinița_fest 008

gradinița_fest 012

gradinița_fest 015

gradinița_fest 014

gradinița_fest 018

Apreciez că desfășurarea anuală a acestui festival este utilă pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor populare, îi motivează pe părinții copiilor să-și procure costume populare. Au de câștigat și artizanii populari care confecționează aceste costume.

Lansare de carte la Muzeul Viei și Vinului Hârlău

4 Sep

Afiș_Marciuc 001

In cadrul festivalului „În cerdac la Rareșoaia”, în ziua de 8 septembrie 2015, ora 13.30, are loc la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, o lansare de carte. Lucrarea „Etnologie, Etnografie și Folclor” aparține domnului Dumitru Maticiuc profesor la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău. Moderator este domnul Paul Iancu, muzeograf a Muzeului Viei și Vinului.

Din câte cunosc, cartea este un studiu de etnografiei și folclor din zona Hârlău și cu precădere a folclorului din satul Pârcovaci.

Nicolae Florea – bardul popular din Deleni

4 Ian

In dimineața zilei de 3 ianuarie, mă pregătesc să merg la „Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă”. La sediul PSD, îl găsesc pe Nicolae Florea, cunoscut și cu numele  de Iftodi, care avea un acordeon și era pe picior de plecare spre scena festivalului. Acesta discuta cu Ioan Alupei, responsabilul sediului.

Ne cunoaștem de mult, de la diferite festivaluri și mai ales de la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, unde invitat de domnul muzeograf Paul Iancu, ne încânta cu cântece populare și de pahar, la Festivalul vinului : „Când strugurii se coc”.

Din vorbă în vorbă, ne povestește din ce motiv este cunoscut și cu numele de Iftodi, despre activitatea lui de peste 25 de ani, de coordonator al unei formații artistice la Centrul de Îngrijire și Asistență Hârlău.

In acea zi, cu toate că este din Deleni, făcea parte din formația orchestrală a ansamblului  folcloric din Flămânzi. L-am văzut cântând pe scenă la acordeon, mai mult de acompaniament, solist fiind un instrumentist la fluier, de altfel, foarte bun.

Mi-a spus că domnul Paul Iancu i-a dedicat câteva pagini în volumul I din „Fii Bahloviei”.

Amintirea cea mai vie o are de la un spectacol de succes de la Chișinău, unde a luat un mare premiu pentru o doină populară originală, din Deleni. La rugămintea mea și a domnului Ioan Alupei, a interpretat cu voce înaltă pe un ton serios, ca la  concurs (deci ca la festival),  doina de dragoste cu mândra ce a părăsit flăcăul.

Recitesc amintitele pagini dedicate de domnul muzeograf Paul Iancu în „Fii Bahloviei”, și nu pot, să nu remarc, că am avut ocazia să discut cu un adevărat creator de folclor și interpret popular, atât vocal și instrumentist. Un animator și coordonator de formații de dansuri și de interpreți de muzică populară. Un om care a cunoscut succesul, participant la multe festivaluri naționale și internaționale inclusiv cu Ansamblul „Corăgheasca” din Deleni.  In prezent se pare că nu-i merge prea bine. Lumea nu mai apelează la talentul lui de interpret de muzică populară și de cântece de petrecere. Motivul este cunoscut de noi toți: laptopul cu o stație de amplificare și manelele.

Dacă tânăra generație nu-l cunoaște, cei din generațiile de mai de mult, încă îl apreciază, și-l aplaudă.

rareșoaia festival 022

Ii doresc domnului Nicolae Florea multă sănătate și să nu abandoneze încă mulți ani renumita cobză cu care își acompaniază cântecele. De asemenea, fac un apel la persoanele care organizează activități culturale publice, să-l invite și pe domnul Nicolae Florea.

Proiectul „Obiceiuri și tradiții la români” – la final

27 Noi

proiect V 001

Din 2010, an de an, la Clubul copiilor din Hârlău, în prag de sărbătoare a Sf.Andrei, s-a desfășurat o adevărată cascadă de culori, cântece și jocuri susținute de copii. In câteva cuvinte, așa s-ar putea defini un proiect ambițios al Școlii gimnaziale „Petru Rareș” din Hârlău, „Obiceiuri și tradiții la români”. Proiect desfășurat în cooperare cu alte zeci de școli, grădinițe, colegiul „Ștefan cel Mare” din Hârlău, liceul tehnologic din Hârlău, școli din județul Iași.

Expozițiile etnografice au adus în fața vizitatorilor obiecte vechi de sute de ani, autentice și deosebit de frumoase, care ar putea foarte bine să facă parte dintr-un muzeu de etnografie.

In cei cinci ani, pe scena au urcat generații de copii talentați, unii în prezent, deja artiști consacrați, care au debutat în cadrul acestui proiect.

Eu felicit conducerea școlii gimnaziale, cadrele didactice, elevii care au participat la acest proiect.

Și la final câteva fotografii:

proiect V 002

proiect V 003

proiect V 007

proiect V 017

proiect V 022

In completare, de unde sunt vizitatorii acestei pagini?

Vizualizări

Click pe fotografii pentru detalii!

Impresii de la Festivalul de datini și cântece păstorești – Hârlău 2014

8 Sep

Pe o căldură demnă de luna lui cuptor, ca de obicei în stradă pe o estradă, a avut loc primul festival de datini și cântece păstorești Hârlău 2014, „In cerdac la Rareșoaia”.

Ansamblurile și interpreții prezenți pe scena festivalului au fost de elită. Spectacolul a fost total.

Am înțeles din prezentare că festivalul a fost organizat de primăria Hârlău și Consiliul județean Iași, inclusiv  fonduri europene din programul de promovare a tradițiilor populare.

Publicul cam puțin, probabil că nu s-a făcut prea multă publicitate evenimentului, timpul de pregătire a festivalului a fost destul de scurt.

Despre organizare, participanți, ansamblul Sârba cu năframă a Casei de Cultură Hârlău și Ansamblul căminului cultural Pârcovaci citiți pe pagina Casei de Cultură Hârlău, aici :  http://casadeculturahirlau.wordpress.com/2014/09/

După aprecierea mea cea mai mare audiență la public au ansamblurile, interpreții care cântă live, cu formație orchestrală: Ansamblul Corăgheasca din deleni, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, cimpoierii din Perieni, Vaslui.

Asta nu inseamna ca nu au fost apreciați și aplaudați și interpreții vocali: Pamfil Roată din Vatra Dornei, Suceava, Ion Ursache din Hârlău, Narcis Precup din Borca, jud.Neamț, Costică Matei Creangă  din comuna Ion Creangă județul Neamț, Gheorghe Țugui din Vorona, Botoșani, Ștefania Puiu din Botoșani, Nicolae Florea cu nelipsita lui cobză centenară din Deleni, Iași, Viorica Bolboros și Pârcovaci, Hârlău.

A fost o noutate și formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași, coordonator un profesor de etnie romă, însă în formație sunt elevi și de naționalitate romă și română. Dansurile au fost apreciate în egală măsură și de romi și de românii prezenți la spectacol.

Câteva fotografii:

rareșoaia festival 007

Cimpoierii din Perieni județul Vaslui. O formație cu un repertoriu deosebit, iar cimpoierii au dat dovadă de virtuozitate. Mai ales cei doi cimpoieri mai în vârstă, soliștii formației.

rareșoaia festival 009

Formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași.

rareșoaia festival 015

Ansamblul Corăgheasca, (cea de generație mică) , din Deleni, într-o corăghească ca la Deleni!

rareșoaia festival 028

Elevii de la școala gimnazială Deleni, județul Iași, din ansamblul Corăgheasca. Coregrafa și coordonatoarea ansamblului Aurica Gîlcă, prezintă cea de a 23-a diplomă de participant la un festival a ansamblului.

rareșoaia festival 022

Moș Nicolae Florea cu și mai bătrâna lui cobză, într-un recital ce a uns la inimă pe spectatori!

rareșoaia festival 024

Prezentatoarea festivalului, care s-a descurcat foarte bine, cu o interpretă, dacă nu mă înșel, Ștefania Puiu din Botoșani.        https://www.facebook.com/stefania.puiu.3

rareșoaia festival 045

Având în ultimul plan biserica domnească Sf.Gheorghe din Hârlău, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, Hârlău. Un program, ca de obicei foarte frumos. Felicitări domnului Ion Ciobanu, coordonator și coregraf, și Ioan Curcă, șeful căminului cultural din Pârcovaci,  https://www.facebook.com/ioan.curca.1?fref=ts

rareșoaia festival 050

Din motive sentimentale dar și pentru că sunt fan al muzicii bucovinene, o fotografie cu interpretul Pamfil Roată. A avut un program apreciat de public. I-am explicat interpretului de cine îmi amintește și îi mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi permite să fac această fotografie. Să fie sănătos, și iubit de public în continuare!

https://www.facebook.com/roata.pamfil?fref=ts

rareșoaia festival 035

Publicul, puțin la primele ore a spectacolului și mai mulți mai pe seară. Nu doresc să vorbesc despre unii care comercializau semințe, alții sub influența băuturilor alcoolice. Fac parte din peisajul local, și sunt nelipsiți la activități.

Mă așteptam la prezența a meșterilor populari, a fost doar Constantin Curecheriu din Sticlăria, care cu mândrie își prezenta ultimele diplome dar și creații de artă populară.

rareșoaia festival 031

Creatorul de artă populară Constantin Curecheriu din Sticlăria, împreună cu un alt creator de artă populară autentică, Bogdan Bârzu, directorului Clubului copiilor din Hârlău.

Imi exprim speranța că va fi continuat acest proiect, care va fi mai pe îndelete pregătit și mediatizat. Poate personalitățile din conducerea județului, consiliului județean, prefecturii Iași, care au participat la deschiderea festivalului au constatat live ce înseamnă ca un oraș ca Hârlăul sa nu aibă o sală de spectacole. Cine știe, poate viitoarele ediții ale festivalului se vor desfășura într-o sală modernă.

Inregistrări video, veți găsi aici:    http://newspascani.ro/

Spectator la un Festival Folcloric.

28 Apr

Ziua de 27 aprilie 2014, vă rămâne mult timp în memoria locuitorilor orașului Hârlău. Spectacolul folcloric oferit de primărie și consiliul local a fost unul deosebit, ce a încheiat cele trei zile ale Zilelor orașului.

Spectacolul folcloric a fost și un moment de marcare a celor 630 de ani de la prima atestare documentară a orașului (1 mai 1384).

Pe scenă, au urcat rând pe rând formații de amatori și de profesioniști, cu un repertoriu cunoscut dar și în premieră pe o scenă din orașul Hârlău.

Ca de obicei, și-a dat concursul și formația de dansuri a Clubului Copiilor din Hârlău, pregătită de profesor Botez Rodica. Am remarcat și soliștii vocali. Copii talentați din cadrul Colegiului Național „Stefan cel Mare”,  Școlilor Gimnaziale din Hârlău și din Pârcovaci, care promit, dacă vor continua activitatea, să devină interpreți valoroși al folclorului din zona Hărlăului cum ar fi:  Irina Grumeza, Sara Mihalache, George Chiurlea, Ioana Șalaru, Maria Scripcariu, Casian Fotea ( un tânăr talentat cu care m-am întîlnit și la o activitate folclorică la Feredeni (Deleni), Yasmina Gabriela Buznea.

Spect.folcloric 003

Spect.folcloric 005

Pe scena, a urmat ansamblul Casei de Cultură din Hărlău. Ansamblul are două formații de dansuri: una de copii și una de tineri consacrați, cunoscuți spectatorilor din Hârlău și din alte zeci de localități din județul Iași și din țară. Coregrafia spectacolului este semnată de Angela Pascaru. Formațiile de dansuri, soliștii vocali, au oferit un frumos spectacol sutelor de spectatori prezenți la spectacol. Mai multe despre componența ansamblului, repertoriul, istoric, fotografii și videoclipuri găsiți pe blogul Casei de Cultură Hârlău   http://casadeculturahirlau.wordpress.com/

Spect.folcloric 012

Spect.folcloric 014

O prezență care începe să devină obișnuită, este a Căminului Cultural din Pârcovaci. Fanfara și formația de dansuri a făcut să tresalte inima celor mai în vârstă, care își amintesc cu nostalgie de „banta” din Pârcovaci, fanfara țărănească, nelipsită de la spectacolele folclorice și care pot spune, fără să greșesc, că rivaliza cu cele mai renumite fanfare din Moldova. Observ că de la un spectacol la altul, fanfara își mărește numărul de instrumentiști și adaugă mereu alte cântece în repertoriu. Am observat și mulți tineri instrumentiști.

Și formația de dansuri a venit în fața publicului cu jocuri noi, cu mulți tineri și cu un repertoriu bine pregătit . Este meritul domnului profesor Ioan Ciobanu, animatorul, coordonatorul și de ce nu,  sufletul acestei formații. Imi vine greu  să cred că în perioada următoare, va veni, o persoană cu atâta drag de folclor, care să ducă mai departe tradiția de peste 100 de ani a fanfarei, formației de dansuri, a Căminului Cultural din Pârcovaci.

Spect.folcloric 016

Interesul publicului pentru spectacolul folcloric, a ajuns la cotele cele mai ridicate, o dată cu urcarea pe scenă a formației profesioniste „Rapsozii Botoșanilor”, o formație de top, cum nu prea vezi pe o scenă din Hârlău.

Spectacolul oferit de orchestra condusă de Ciprian Potoroacă a fost de zile mari. Au urcat pe scenă soliști vocali și instrumentiști cu melodii îndrăgite de public, folclor de pe valea Prutului.

Despre soliști și orchestră găsiți date, fotografii pe pagina web a orchestrei   http://www.rapsoziibotosanilor.ro/

Spect.folcloric 029

Spect.folcloric 030

Vremea frumoasă, formațiile de pe scenă au scos în stradă peste 1000 de spectatori care au urmărit un spectacol de zile mari cum poți vedea (din păcate) o dată-n an!

Apreciez că spectacolul folcloric a fost reușit, o încântare pentru cei prezenți care au aplaudat și ovaționat formațiile care au urcat pe scenă.