Tag Archives: mărțișor

Festivalul mărțișorului la Iași

24 feb.

Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova și Primăria Municipiului Iaşi organizează, în perioada 27 februarie-1 martie 2016 pe Strada Ștefan cel Mare și Sfânt, cea de-a XII-a ediție a Festivalului Mărţişorului, manifestare devenită deja tradiţie pentru Municipiul Iaşi. Scopul Festivalului vizează, în primul rând, păstrarea şi valorificarea valenţelor mărţişorului tradiţional, încercându-se, totodată, şi cunoaşterea semnificaţiilor mai profunde pe care le presupune punerea şi purtarea, un anume timp, a acestuia.

Vor participa circa 30 de meşteri și creatori populari renumiţi în confecţionarea mărţişoarelor tradiţionale sau în spirit tradiţional. De asemenea, vor fi prezenți preșcolari de la Grădinița cu PP nr. 13 din Iaşi (coordonator fiind inimoasa educatoare Olga Dosoftei) implicați în cadrul proiectului SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA BUNICI, prima etapă din 2016 numindu-se chiar MĂRȚIȘORUL TRADIȚIONAL TRANSMIS TINEREI GENERAȚII.

Articolul este semnat de o veche cunoștință, domnul Marcel Lutic. Se pare că a revenit în țară, și acest lucru este o veste bună, aștept de mult articolele domniei sale, interviurile și emisiunile la radio și televiziune.

Referință:

http://www.mesteri-populari.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=302:festivalul-mriorului-de-la-iai&catid=1:evenimente&Itemid=30

 

 

Povestea babei Dochia, povestită de Grigore Leșe

1 mart.

Astăzi, calendarul popular al românilor consemnează una dintre cele mai importante zile, zi de hotar între iarnă și vară, începutul Anului Nou Agrar. Baba Dochia, cea mai mare zeița-mamă, întruchipare a timpului îmbătrânit, a isprăvit de împletit funia anului, pentru ca noi să ne-o putem prinde la mână sau în piept, marcând astfel timpul festiv. Un timp matriarhal ce va sta o vreme sub semnul „zilelor babelor”, a babelor noastre cosmice care schimbă vremea după bunul lor plac.

Dochie a fost numele străbunicii mele. De dorul ei, o să vă spun povestea Babei Dochia, așa cum se aude pe la noi.

„La noi să știe c-o fost o soacră și-o avut feciori și noră-n casă. Și-o fost femeie rea. Și-o mânat pă noru-sa să spele lâna neagră, până a albi. Ea s-o dus și o tăt spălat. O trecut on moș și o-ntrebat ce face. – Ia, că m-o mânat soacra la vale să spăl lâna neagră, până ce a albi și ia că nu să mai albește. Atunci, o zâs că i s-a albit lâna. Și i-o dat on mănunchi de ghiocei să-i deie la soacră și să-i spuie c-o sosit primăvara. Ea, pă când o văzut c-o vinit timpu’ de primăvară, și-o luat oile și s-o-mbrăcat cu douăsprăzece cojoace și-o pornit la munte. Când o ieșit la munte o fost cald. O tăt dezbrăcat câte unu’ și le-o tăt lăsat în urmă. Pă când o ajuns la munte, o dat vijelia, înghețu’ și o-nghețat cu oi cu tăt”. (Pamfil Bilțiu)

Facebook – pagina Grigore Leșe https://www.facebook.com/GrigoreLese?fref=nf

Dulce ca mierea este graiul românesc în dialect moldovenesc. Pe vremuri, universitarii de la A.I.Cuza din Iași, își făceau un titlu de glorie să-l vorbească . Este limba vorbită de strămoșii noștri. Azi mai auzi dulcea limbă moldovenească doar la țară și acolo mai este vorbită doar de bătrâni.

martisor-22

Vă doresc pace, sănătate și o primăvară frumoasă. Îi mulțumesc domnului Grigore Leșe pentru că mi-a reamintit această frumoasă poveste a babei Dochia!