Tag Archives: muzeu

Constantin Curecheriu, artist popular din Sticlăria, decorat de președintele României

10 nov.

Intr-o ceremonie ce a avut loc la Cotroceni în ziua de 9 noiembrie 2015, președintele României a decorat pe  deţinători ai titlului de «Tezaure Umane Vii» anul 2015, cu Meritul Cultural.

Printre cei decorați a fost și Costantin Curecheriu din satul Sticlăria, comuna Scobinți, județul Iași.

Curecheriu decorat

Fotografie de pe pagina președenției României http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=16121&_PRID

rareșoaia festival 004

Alocuțiunea

Președintelui Românei, domnul Klaus Iohannis, susținută cu ocazia ceremoniei de decorare a unor creatori și meșteri populari, deținători ai titlului „Tezaure Umane vii”

„Distinşi şi stimaţi deţinători ai titlului de «Tezaure Umane Vii»,
Domnule Ministru,
Doamnă academician, Preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial,
Doamnelor și domnilor,

Permiteţi-mi să încep prin a vă felicita pentru titlul onorant de «Tezaur Uman Viu», ce încununează o activitate de o viaţă în slujba valorilor civilizaţiei tradiţionale. Acestei titulaturi, instituite pentru a materializa angajamentul României în îndeplinirea Convenţiei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, i se adaugă începând de astăzi recunoaşterea certificată de Medalia Meritul Cultural pe care am avut prilejul şi bucuria să v-o înmânez.

Acest moment este expresia unui sincer interes și a unui angajament instituțional pentru a susţine protejarea, transmiterea către noile generații și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

Sunt bucuros și, ca Președinte al României, mândru că țara noastră mai are încă rezerve de tradiţii și meșteșuguri culturale. Olăritul de Hurezi, Doina şi Căluşul, colindul şi, în curând, sper, alte tradiţii populare sunt contribuţia spaţiului nostru de cultură şi civilizaţie la tezaurul universal.

Dumneavoastră sunteţi tezaurele noastre vii şi tezaurele umanităţii. Aveţi şi avem împreună marea responsabilitate să lăsăm generaţiilor care ne vor urma moştenirea pe care aţi primit-o de la înaintaşi, într-o Românie mai demnă şi puternică, într-o lume a păcii şi dezvoltării umane durabile.

Felicitându-vă încă o dată, vă asigur de sprijinul meu în susţinerea valorizării artei şi meşteşugurilor tradiţionale.

Felicitări şi la mulţi ani!”

Departamentul Comunicare Publică
09 Noiembrie 2015

Domnul Curecheriu merită cu prisosință această decorație, prin tot ce a făcut și face pentru păstrarea vie a culturii populare din zona folclorică Sticlăria. Imi este bun amic, l-am apreciat și am publicat articole și fotografii care probabil au cântărit în decernarea titlului de „Tezaure Umane Vii” oferit de UNESCO și decorarea cu Meritul Cultural de către Președenția României.

Referință: https://harlauletnografie.wordpress.com/2014/03/27/constantin-curecheriu-din-scobinti-recunoscut-de-unesco/

Reclame

In vizită la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc.

10 aug.

Dacă te afli în nordul Moldovei și orașul Câmpulung Moldovenesc, nu trebuie ratată vizitarea Muzeului Arta Lemnului din oraș.

Muzeul se află în plin centrul orașului, într-o clădire istorică. Fosta primărie a orașului și prefectură a județului.

C_Lung_1 031

Citind despre acest muzeu am aflat că adăpostește o colecţie etnografică de mare valoare, cuprinzând obiecte utilizate de oamenii muntelui, locuitori ai Obcinelor Bucovinei. Așa că m-am decis să-l vizitez.

Interesant că în documentele medievale, „bucovina” avea semnificație de pădure de fag. Un exemplu: Alexandru voievod (cel Bătrân) la 22 aprilie 1428 întărește boierilor Dragomir, un sat, .. la Cracău în sus, până la hotarul Bârleștilor, iar de acolo peste câmp, drept în bucovină și cu toate poienile de fânețe din sus și din jos. ( Mihai Costachescu, Documente Moldovenești înainte de Ștefan cel Mare vol.I, Editura Viața Românescă, 1931 Iași, p.211).

C_Lung_1 036

In muzeu am găsit obiecte din lemn, mai ales din brad și molid, obiecte făcute cu  migală şi meşteşug, în bunuri utile şi frumoase, atât de persoane specializate, tâmplari dar și de artizani cum ar fi ciobanii sau oamenii obișnuiți ai muntelui.

Muzeul s-a deschis ca fiind un muzeu a  Judeţului Câmpulung  la 1 Iunie 1936, avându-l director pe Constantin Brăescu, profesor la Şcoala de Arte şi Meserii.

C_Lung_1 040

Cea mai mare parte a pieselor prezentate în muzeu sunt realizate din lemn de molid, din brad şi foioase, majoritatea fiind datate în secolele al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Am găsit obiecte ce au fost utizate în  gospodăria țărănescă. Unele specifice zonei cum ar fi cele utilizate la culesul şi transportul fructelor de pădure (fragi, afine, zmeură, ciuperci) coşurile împletite din coajă de brad, din crengi de alun sau din rădăcină de molid, alături de hreabănul folosit la recoltarea afinelor.

Am găsit însă și obiecte ce se regăsesc și în alte zone ale Moldovei cum ar fi cele folosite de păstori. Inventarul destinat acestei ocupaţii este bogat şi realizat, în cea mai mare măsură, din lemn: găleata pentru mulsul oilor, cupa şi doniţa pentru muls vacile, cofe, bote ciobăneşti şi linguri de diferite mărimi, un inventar de vase şi unelte pentru prepararea brânzei din care nu lipsesc budăcile şi doniţele, lopăţelele de urdit, hârzobul.

Deşi improprie pentru agricultură, în zonă se cultiva cartoful şi mai rar porumbul. Plugul de lemn expus în această sală datează de la mijlocul secolului al XVII-lea, alături de grapă şi furci din lemn.

C_Lung_1 042

Păscăriţele sunt, cele mai realizate obiecte, având în vedere destinaţia lor specială – pescuitul, ce asigura un adaos alimentar în zilele de dezlegare la pește de peste an.

Se expun și obiecte utilizate de vânători cum ar fi: corneciurile pentru praf de puşcă, pirogravate cele mai multe dintre ele, erau prezente în multe gospodării, pădurile ce acopereau cea mai mare parte din ţinut adăposteau animale sălbatice vânate de localnici.

Alături de instrumentele populare specifice zonei, – buciumul şi cornul de vânătoare – cioplite din lemn rezonant şi învelit în coajă de mesteacăn, apar în salile muzeului tilinca, fluierul, cobza.

Industria casnică textilă este ilustrată prin gama obiectelor din lemn începând cu stativele sau războaiele de ţesut, cele instalate în muzeu datând din secolul al XIX-lea, şi continuând cu vatala, vârtelniţa, urzitorul, suveica. Furcile de tors sunt, pentru zonă, un element semnificativ, ele fiind dăruite de flăcăi fetelor de măritat.

C_Lung_1 047

Sala cea mai impunătoare a muzeului a fost rezervată transporturilor. Celebritatea o deţine carul din lemn pentru transportul vinului din zonele viticole ale Moldovei, piesă datată la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. Cu astfel de car, pe care se găsea un butoi de mare capacitate, se transporta vinul din viile Cotnariului și Hârlăului în vechime.

C_Lung_1 044

Săniile pentru ocazii se foloseau în zilele de sărbătoare, la vizitele familiale, ocazionate de sărbători, sau la nunţi.

C_Lung_1 046

Mobilierul ţărănesc este o categorie de bunuri bine reprezentată în realitatea etnografică a zonei, podişorul, blidarul şi lada masă, fiind nelipsite in fiecare casă.

Un loc aparte îl ocupă lada de zestre care trebuia să reţină atenţia colectivităţii atât prin mărime cât şi prin aspectul general.

Am remarcat în inventarul casnic, obiecte pe care le-am găsit și în muzeul Viei și Vinulului din Hârlău.

In spatele muzeului se găsesc câteva case și dependințe gospodărești construite din lemn, cum ar fi casa huţulă din secolul XVII-lea adusă din  din satul Ciumârna (cântat de Angelica Flutur într-o frumoasă melodie populară), în anul 1990. Celălalt obiectiv este o locuinţă de la mijlocul secolului al XVIII-lea, de plan tindă cameră; bârnele lutuite şi văruite dau o notă luminoasă interiorului în ciuda ferestrelor foarte mici, întărite cu gratii forjate.

In concluzie, am găsit un muzeu cu un adevărat tezaur de obiecte care de mult nu se mai găsesc la locuințele muntenilor, ca de altfel a tuturor oamenilor satelor decât, cine știe, prin lăzi de zestre, sau uitate prin poduri sau cămările unor case uitate de vreme.

Am găsit aici vederi foarte frumoase, pliante ce explică tematica și semnificația obiectelor expuse. Interesant că biletele au două prețuri: unul mai mare, pentru vizitarea cu ghid și unul mai mic pentru vizitarea fără ghid.

Fotografierea este liberă și fără taxă. Singura condiție este să nu se utilizeze blitzul.

Expozitie de ceramica la Muzeul Viei si Vinului din Hârlău!

12 iul.

O interesanta expozitie de ceramica, cu tematica muzeului,  s-a deschis in aceasta dimineata la Muzeul Viei si Vinului din Hârlau. Cani, canițe, articole de artizanat din România si Republica Moldova, din centre de ceramica de renume, sunt expuse in magazinul muzeului.

Toate aceste exponate au un numitor comun! Sunt originale, sunt facute de mesteri populari recunoascuti, si in plus au  motive decorative specifice muzeului: Vita de vie si strugurii!

Pentru iubitorii de frumos, traditional si autentic, este o buna ocazie de a achizitiona un cadou deosebit pentru cei dragi!

In holul expozitional înca mai poate fi vizitata expozitia de gravura. Iar cei care nu au vizitat inca muzeul, este o buna ocazie de a o face acum!

Ceramica_muzeu 001

Ceramica_muzeu 002

Ceramica_muzeu 004

Ceramica_muzeu 006

Ceramica_muzeu 007

Ceramica_muzeu 008

Ceramica_muzeu 010

Ceramica_muzeu 011

Despre Hârlău, fotografii, articole si comentarii, intrati pe pagina de facebook a comunitatii Hârlau: https://www.facebook.com/pages/H/101358466688559

Mici muzee de etnografie: Curecheriu Constantin din Sticlaria.

26 mai

Rar gasesti un sătean, cu o atat de mare dragoste fata de portul si obiceiurile populare, ca domnul Curecheriu Constantin din satul Sticlaria, comuna Scobinti.

In casa frumoasa, gospodareasca, a amenajat camera de oaspeti , ca un veritabil muzeu. Aici gasesti adunate si expuse, articole de imbracaminte autentice ale portului popular din zona Scobinți. Insa si masti populare.  Articolele din muzeul domnului Curecheriu Constantin, ar ferici orice muzeu de etnografie din țara.

In curte are expuse obiecte de tehnica populara, cum ar fi razboi de tesut, vârtelnița, rasnita de piatra, si alte zeci de articole.

Domnul Curecheriu Constantin nu are o pregatire deosebita, in sat lumea il stie de  „tractoristul”, insa acest „hobby”, pasiunea de a colectiona, s-a finalizat pe parcursul a zeci de ani, prin colectionarea a sute de articole, care sunt expuse in acest muzeu.

Muzeul a fost vizitat, fotografiat,  filmat si inregistrat de zeci de specialisti in etnografie si folclor, televiziuni si posturi de radio.

De asemenea, este cunoscut ca initiator si conducator a unei formatii de actori populari, CERBUL DIN STICLARIA , care de sarbatori, participa la festivaluri ale obiceiurilor de iarna, la Hârlau, insa si la Muzeul satului din Bucuresti, unde este mereu invitat.

Sfaturi bune si indrumari de specialitate, primeste si de la domnul profesor Bogdan Barzu, directorul Clubului Copiilor din Hârlau, care este cunoscut in tara si strainatate,  pentru confectionarea de maști tradiționale de Anul Nou!

Sticlaria 027 Sticlaria 028

Costume si masti pentru cerb si capra. Imbracamintea cerbului (caprei) se face din pei de capra si oaie insă si frumoase covorase de lână țesute având motive decorative,  flori (indeosebi trandafiri). Diplomele care se vad in fotografie in partea de jos, atesta autenticitatea acestor masti. Cu costumul din dreapta, a participat la ultima editie a Festivalului de obiceiuri traditionale de iarna, din Hârlau, editia 2013.

Sticlaria 029 Sticlaria 030

Curecheriu Constantin, face o demonstratie de utilizare a cornului. Se foloseste in formatia de cerb, capra, urs etc. de catre vornicel, pentru a se anunta sosirea trupei de mascati.

Sticlaria 031 Sticlaria 032

Costume populare din zona Scobinți, Sticlaria. In dreapta un costum de femeie, specific zonei folclorice: fusta plisata, ie, flanela din lana.

Sticlaria 033 Sticlaria 034

Naframe cusute manual. Au numele fetei cusut, pentru a fi date la hora flacaului pe care-l indrageste! Era un accept indirect ca este de acord cu casatorie. Urmeaza ca parintii fetei si baiatului,  sa faca demersurile necesare. Aceste intelegeri se refera la zestrea si dota fetei, a baiatului, aranjamentele de nunta, nasii etc.

Sticlaria 036 Sticlaria 037

In drepta o frumoasa căciula de vornicel, din alaiul cerbului! Are cusute mărgele, canafi, oglinzi.

Sticlaria 040 Sticlaria 041

Sticlaria 010 Sticlaria 051

Copii in costume populare traditionale din Sticlaria, participanti cu parinții, la o mare sarbatoare religioasa, hramul bisericii din  sat.

Domnul Constantin Curecheriu, are urmasi, insa este putin probabil sa mai vina in sat, fiind de multi ani in strainatate,  unde si-au facut un viitor, ce nu mai are nimic de-a face, cu satul si casa copilariei. Poate ca cineva se va gandi, sa infiinteze un muzeu, unde aceste comori de arta populara sa fie expuse si pastrate.

img_1561_resized

 

O fotografie din 3 ianuarie 2010, Constantin Curecheriu cu formatia de teatru popular traditional CERBUL DE LA STICLARIA.

Reportajul foto a fost facut in august 2011. Pentru detalii faceti click pe fotografii.

Mici muzee etnografice: Muzeul Casei de Cultura Cotnari.

25 mai

O surpriza placuta am avut la Casa de Cultura din Cotnari. Undeva intr-o mansarda este amenajat un mic muzeu etnografic, mai ales tesaturi, din zona Cotnari.

Pe usa este un mic afis pe care este scris cine este autorul acestui mic muzeu, care cu gust are expuse lucrari de arta populara, absolut autentice: profesor inginer Iulia Vornicesei.

Cotnari 017 Cotnari 007

Cotnari 008 Cotnari 009

Cotnari 010 Cotnari 011

Cotnari 012 Cotnari 013

Cotnari 014 Cotnari 015

Cotnari 016 Cotnari 018

Pentru detalii, faceti click pe fotografii.