Tag Archives: Muzeul de etnografie Iași

În prag de Paște, o expoziție tematică la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău.

11 Apr

Complexul Muzeal Național Moldova din Iași, Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, în ziua de 11 aprilie 2017, ora 12.00 vor vernisa o expoziție tematică, dedicată apropiatelor sărbători de Paște: Paștele, repere arhaice. Din cele văzute în avanpremieră, sunt expuse artefacte rare din colecția Muzeului Etnografic al Moldovei.

Câteva fotografii:

P1080122

P1080102

P1080114

Curtea muzeului, arată ca o grădină botanică primăvara.

Intrarea este liberă.

Anunțuri

Dragobetele,o sărbătoare venită din negura vremurilor.

24 Feb

Pe un blog, pe care-l apreciez și unde citesc la fiecare apariție a unui articol, am găsit două articole de paleontologie etnografică, ce tratează sărbătoarea de Dragobete.

Cu toate că sunt familiarizat oarecum cu fenomenul de etnografie și folclor, mărturie este și acest blog, nu prea știam multe despre această sărbătoare, pe care o credeam un împrumut de la vecinii din sudul Dunării, specific zonei Olteniei și sudului Munteniei. Citind acest articol, m-am dumirit  de geneza și aria de răspândire a acestei sărbători din 24 februarie: Dragobete!

Articolele le se pot găsi la următoarele adrese:  http://istorieveche.ro/2014/02/23/dragobete-fiul-dochiei-partea-i/   http://istorieveche.ro/2014/02/24/dragobete-zburatorirea-fartatii-si-suratele-partea-ii/

Astăzi, în noua sală de expoziții din Iași, bulevardul Ștefan cel Mare nr.10, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași marchează Dragobetele – sărbătoarea tinereții și a dragostei printr-o serie de manifestări care au în centru cartea, dar și muzica.

dragobete-2016

Astfel, miercuri, 24 februarie 2016, de la ora 13.00, la Biroul Împrumut pentru copii va avea loc o dezbatere interactivă prezidată de Ovidiu Focșa, muzeograf la Muzeul de Etnografie al Moldovei. Tinerii prezenți vor afla de la amfitrionul întâlnirii despre originile și tradițiile acestei sărbători, dar și despre controversele iscate de-a lungul timpului. Manifestările se desfășoară în cadrul proiectului „Carte și tradiție românească”, care are ca scop încurajarea, cunoașterea, cultivarea și prezervarea tradițiilor românești, cu precădere a celor din zona Moldovei.

Domnul Ovidiu Focșa, este un prieten drag al iubitorilor de folclor din Hârlău, fiind organizator și prezentator de expoziții de etnografie și folclor la Muzeul Viei și Vinului.

 

Sub semnul Soarelui. Arta populară a lemnului.

23 Dec

Ieri, 22 decembrie în ziua solstițiului de iarnă, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași, a făcut o surpriză plăcută prietenilor Muzeului Viei și Vinului din Hârlău, prin organizarea unei expoziții cu tema „Sub semnul soarelui. Arta populară a lemnului” a cărei vernisaj a avut loc începând cu ora 12.30.

Muzeu_solar 001

Prezentarea expoziției a fost făcută de doamna Ana-Maria Rata, muzeograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei. Prin a cărei amabilitate, o voi reda mai jos.

Muzeu_solar 012

Expoziția Sub semnul Soarelui. Arta populară a lemnului, organizată de Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, şi-a propus, pe de o parte, să prezinte publicului bunuri de patrimoniu din colecţia Muzeului Etnografic al Moldovei care să ilustreze bogăţia motivelor solare din ornamentica tradiţională (rozetă, cerc, cruce înscrisă în cerc, romb), precum şi diferitele tehnici de prelucrare a lemnului (crestare, cioplire, sculptare, pirogravare etc.), iar pe de altă parte să readucă în atenţia publicului contemporan existenţa, odinioară, a unui străvechi cult solar, context în care se înscriau gesturile şi actele realizate de omul arhaic pentru a ajuta astrul să treacă de cea mai lungă noapte a anului.

Pentru acest ultim obiectiv, am ales drept dată de deschidere a expoziţiei noastre solstiţiul de iarnă, moment care, în mentalitatea tradiţională, era marcat de teama ca nu cumva Soarele să nu mai aibă puterea de a răsări din nou.

Soarele, izvor al luminii, al căldurii şi al vieţii, cel fără de care nimic nu ar exista, se afla la cea mai mare cumpănă a sa. Dacă la solstiţiul de vară soarele cunoştea cea mai mare putere a sa, spre solstiţiul de iarnă forţele sale scădeau treptat. De aceea, în noaptea cea mai lungă a anului, omul considera că trebuie să sprijine bătrânul Soare, să-i dea noi puteri. În cadrul acestor credinţe găsim explicaţia pentru mai multe gesturi şi acte înfăptuite de omul de odinioară: butucul ars toată noaptea, pentru a întreţine un foc continuu, care să dea puteri astrului şi să întreţină lumina, forma rotundă a colacilor, care imită forma Soarelui, sau roţile de foc – roţi învelite în paie – ce se rostogolesc de pe dealuri, după ce li s-a dat foc.

Să amintim, de asemenea, faptul că pe teritoriul nostru, de-a lungul istoriei, au fost adorate diverse zeităţi solare, precum grecul Helios, romanul Sol sau iranianul Mithra. Acesta din urmă se celebra la data de 25 decembrie, dată peste care creştinismul a suprapus naşterea lui Iisus Hristos. Adăugând faptul că ne aflăm în apropierea sfârşitului de an vechi, ne explicăm de ce această întreagă perioadă, de la solstiţiu până la Bobotează, este plină de acte specifice unei perioade de renovare a timpului, acte care se înfăptuiesc pentru a pune sub bune auspicii un nou început.

Revenind la bogăţia motivelor solare întâlnite în ornamentica obiectelor populare din lemn, sunt incluse în această categorie (şi considerate a fi legate fundamental de cultul solar) formele spiraloide şi meandrice, cercurile, crucile înscrise în cerc, rozetele, x-urile, romburile. Le întâlnim în decorul bisericilor ţărăneşti, în case şi construcţii anexe, pe unelte legate de ocupaţii străvechi, dar şi pe obiecte mărunte aflate în gospodărie.

Intrarea în curte, pe poarta gospodăriei, se face sub semnul rozetei solare, de diferite tipuri. Faţada şi intrarea în casă, stâlpii şi grinzile cioplite de pe prispa casei, sunt şi ele marcate cu semne solare. Noi am marcat acest lucru prin fotografiile din fototeca muzeului nostru, dar şi prin expunerea acestui dereg (stâlp de casă) care provine de la o casă din Lipovăţ, Vaslui.

În interiorul casei ţărăneşti, mobilierul (lada de zestre, dulapul de vase), ţesăturile sunt decorate cu semne solare. Am expus, astfel, dulapul de vase din localitatea Dăneşti, care este ornamentat cu o spectaculoasă imagine a soarelui, dar şi anumite obiecte legate de industria casnică. În perioada de iarnă, când vremea era friguroasă, iar muncile câmpului nu mai erau aşa numeroase, femeile se adunau şi lucrau împreună. În acest context, sunt expuse  furci de tors, fuse, piepteni, care prezintă ca motive solare x-uri, romburi, şi, bineînţeles, vârtelniţa, semn solar în sine, simbolizând mişcarea de rotaţie în jurul soarelui, succesiunea anotimpurilor. În interiorul ţărănesc, lada de zestre avea un loc de cinste, fiind una dintre cele mai vechi piese de mobilier, cu excepţionale virtuţi estetice. Locul său era la capătul patului sau al laviţei. Lada de zestre expusă prezintă rozeta ca motiv decorativ şi este deosebită şi prin forma capacului – în două ape – o formă mai rar întâlnită în colecţiile actuale.

Expoziţia noastră se încheie cu păstoritul, ocupaţie străveche în spaţiul românesc, prin prezentarea unor tipare de caş, obiecte folosite pentru decorarea caşului, la care apare fără excepţie ca motiv central soarele. Sunt prezentate patru tipare de caş din zona Vrancea, trei de formă rotundă şi unul dreptunghiular, numit şi păpuşar. Am expus, de asemenea, o bâtă şi gluga ciobanului, pe care observăm alte imagini deosebite ale simbolurilor solare.

Voi posta câteva fotografii cu articole din expoziția care poate fi vizitată până în ziua de 24 ianuarie 2016.

Muzeu_solar 004

Muzeu_solar 005

Muzeu_solar 007

Muzeu_solar 019

Pe timpul vernisajului (de fapt la început și la sfârșit) tineri colindători din parohia Sf.Gheorghe Hârlău, au interpretat frumoase colinde, apreciate de cei prezenți. O altă surpriză oferită de organizatori a fost oferirea atât colindătorilor cât și publicului prezent la vernisaj a unui colăcel și plăcinte tradiționale de post.

Expoziția va putea fi vizitată, după cum spuneam, până de Ziua Unirii Principatelor, iar domnul muzeograf Paul Iancu vă da explicații și lămuririle necesare celor care vor să înțeleagă menirea obiectelor din această expoziție a Muzeului Etnografic al Moldovei.

Salut, ca de obicei și prietenii de pe pagina de Facebook dedicată comunității din Hârlău „H” la adresa cunoscută multora:

https://www.facebook.com/H-101358466688559/?ref=bookmarks

Zilele Muzeului Viei și Vinului Hârlău, ziua a doua.

27 Oct

Ziua a doua este dedicată meșteșugurilor populare, artei populare tradiționale. Meșterii populari care au răspuns invitației Muzeului de etnografie și folclor din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova din Iași, și Muzeului Viei și Vinului din Hârlău, dar și primăriei Hârlău în calitate de gazdă, sunt din 5 județe ale Moldovei: Iași, Botoșani, Suceava, Bacău și Neamț. (dacă veneau și din Vaslui, era un fel de avanpremieră a regiunii de Nord-Est).

Locul de amplasare a acestor meșteșugari este pe strada Ștefan cel Mare, lângă parcul Tineretului și Judecătoria Hârlău.

Am văzut lucruri minunate! Iubitorii de artizanat au ocazia să achiziționeze obiecte frumoase, autentice, care poate constitui un dar pentru cei dragi cu ocazia Sf.Neculai!

Nu uitați să treceți pe la Muzeul Viei și Vinului! Magazinul muzeului vă aștepta cu obiecte de artizanat cu motive ce amintesc de tematica muzeului (struguri, vița de vie), dar și cărți despre Hârlău! Ca să-mi fac și eu un pic de publicitate, găsiți cartea „Hârlăul în date și imagini”, cu peste 50 de fotografii color a Hârlăului de ieri și mai ales de astăzi!

Bucuriile toamnei 048

Bucuriile toamnei 050

Bucuriile toamnei 051

Bucuriile toamnei 001

Bucuriile toamnei 052

Bucuriile toamnei 004

Bucuriile toamnei 005

Bucuriile toamnei 002

M-am reîntâlnit cu meșterul olar Eusebiu Iacinschi din Botoșani, a cărui creații le-am admirat în parcul Copou din Iași, asta vară la Expoziția „Cucuteni 5000”.

Mai au standuri:

Mihoreanu Teofila – icoane pictate pe lemn

Enache Gabriela din Balș, jud Iași, împletituri din sfoară

Neamțu Vasile din  Tg.Neamț, jud.Neamț – obiecte din lemn și măști tradiționale.

Elena și Nicolae Gheorghian, sculptură în lemn și obiecte de podoabă.

Elena și Mihaela Dudanu, din Grumăzești,  jud.Neamț obiecte din blana, niște minunate căciuli din blana de miel.

Eugenia și Constantin Vasiliu, obiecte din piele.

Zilele muzeului_1 001

Zilele muzeului_1 007

Zilele muzeului_1 009

Zilele muzeului_1 006