Tag Archives: orasul Hârlău

O elevă din Hârlău, laureată la un festival din Dorohoi.

2 Aug

Ieri, 01 august 2017 la TVR 3, s-a transmis în reluare, o emisiune folclorică înregistrată de TVR Iași, în luna iunie 2017 la Dorohoi. Printre participanții care au concurat și au luat premiul întâi, este și o elevă originară din Hârlău, care acum este elevă la Botoșani. Este vorba de eleva Teodora Grumeza. Aceasta la Festivalul Internațional de muzică populară „Mugurelul” din Dorohoi a obținut premiul întâi, la grupa de vârstă la care a concurat.

Anul acesta a fost unul din cele mai bune festivaluri organizate la Dorohoi, deja la ediția a XIII-a. Au participat la concurs copii și tineri din țară și străinătate foarte bine pregătiți, cu un repertoriu autentic și tradițional. De fapt s-au dat și premii pentru autenticitatea cântecelor interpretate.

De remarcat și prestația deosebită și profesionistă a orchestrei de muzică populară „Mugurelul” din Dorohoi, formată în majoritatea din elevi și tineri, lucru remarcat și de solista de muzică populară Angelica Flutur.

Două fotografii de la Festival, trimise de hârlăoanca noastră, care a permis publicarea lor  pe acest blog.  A reprezentat Botoșaniul, unde în prezent este elevă.

Teodora Grumeza1

 

Teodora Grumeza la gala laureaților.

 

 

 

Teodora Grumeza2

Îi doresc mult noroc în viață, multă sănătate, succes la școală și o frumoasă carieră ca interpret de muzică populară, sau ce va dori, că are o voce foarte bună, care va trebui cultivată în ani și ani de studiu și repetiții.

Ii mulțumesc pentru fotografii și datele despre festival.

Pentru cei care o apreciază și doresc să-i transmită felicitări o găsiți aici:

https://www.facebook.com/theodora.grumeza?fref=ts

Anunțuri

Lansare de carte la Muzeul Viei și Vinului Hârlău

4 Sep

Afiș_Marciuc 001

In cadrul festivalului „În cerdac la Rareșoaia”, în ziua de 8 septembrie 2015, ora 13.30, are loc la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, o lansare de carte. Lucrarea „Etnologie, Etnografie și Folclor” aparține domnului Dumitru Maticiuc profesor la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău. Moderator este domnul Paul Iancu, muzeograf a Muzeului Viei și Vinului.

Din câte cunosc, cartea este un studiu de etnografiei și folclor din zona Hârlău și cu precădere a folclorului din satul Pârcovaci.

Fieraria lui Feraru din Bojica!

20 Mai

La a treia generatie de fierari, din Bojica Hârlaului, FERARU ROBERT, a ramas printre putin fierari-potcovari ai Hârlăului.

Peste drum de vechiul cimitir evreiesc, intre soseaua spre Pârcovaci si valea Bahluiului, o familie de rromi, isi duce viata modesta, facând ce a invatat de la tata si bunic, fierarie-potcovarie.

Feraria este  modesta, are o mica vatra si forja, o nicovala, uneltele necesare potcovitului: cutitoaie pentru toaletarea copitei calului, raspa, ciocan, clesti, potcoave pe masura, caiele.

Cu clestele de foc si chiar cu iuteala focului, la aproape 1.000 de grade, Robert rasuceste potcoava din vatra de langa nicovala. De acolo trebuie sa iasa o potcoava buna, ca de aia isi aduc oamenii caii la el la potcovit, ca alt meserias cum e Robert mai gasesti  la kilometri distanta de aici, in Pârcovaci, sau in celalat capat al orasului Hârlau.  Ca si incalțamintea pentru oameni, potcoava trebuie sa fie uniforma, pe masura, ca altfel calul schioapata in timp, si proprietarii cailor, chiar daca nu fac scandal, nu vor mai veni cu calul la potcovit si nu vor mai veni nici altii!

Robert “incalta” caii din Bojica si Pârcovaci, de peste apa Bahluilui, din Zagavia si chiar si de mai departe, fiind cunoscut de proprietarii de cai. A practicat mestesugul din tinerete, cand dadea la forja si apoi batea cu ciocanul in fierul inrosit, ca ajutor al tatalui, fierar.  Cum mai la fiecare gospodarie din Pârcovaci si Bojica exista o caruta cu unul sau doi cai, sa ai un potcovar priceput si un veterinar bun de partea ta, e mana cereasca. Numai ca potcovarii si mai ales cei priceputi sunt acum rari, cat despre veterinari… ce sa mai vorbim, trebuie sa platesti mult, aproape la fel ca la doctorii pentru oameni, spun crescatorii de animale.

Nu este usor  de potcovit un cal!  Mai intai se face toaleta copitei la fiecare animal, se curata bine, sa fie curata . Ca de treaba asta depinde cum sade potcoava. Potcoava o face indoind la cald platbanda de otel, apoi se modeleaza si sudeaza vârfurile din foi de otel. Potcoava, se bate pe copita calului cu cuie de potcovit, caielele. Copita este foarte bine curatata cu o pila speciala si cu cutititoaia, explica Robert, in timp ce munceste din greu la o copita a unui cal cu un harnasament bogat, bine intretinut si curat. De multe ori, proprietarii vin cu potcoave gata facute. Ei stiu ce le trebuie la calul lor. Cumpara potcovele din târg martea si duminica. Robert doar curata copitele cailor si le bat potcoavele.

Majoritatea sculelor, nicolava si forja le are mostenite, insa nu poate trai doar din potcovit. Are si aparat de sudura, mai face garduri, confectii metalice, repara fieraria de la carute, unelte, mai ascute cutite, topoare, sape, cazmale. Orice, pentru a castiga painea pentru familia destul de numeroasa.  Oamenii apeleaza la el mereu, deoarece il gasesc mai tot timpul acasa si in plus, stiu ca nu cere mult pentru lucru, si lucreaza bine.

Ma uitam la cetateanul care tocmai a adus calul la potcovit. Se vedea ca are incredere in fierar, si nu avea nici o problema ca fierarul este de etnie rroma. Rromii care isi castiga cinstit si prin munca painea pentru familie, sunt apreciati de vecini si cetatenii din localitate.

Nu am intrebat cat costa un potcovit a unui cal, insa este munca grea, in caldura forjei, si pentru curatatul copitelor, baterea potcoavelor, ia aproape o ora.

De asemenea trebuie sa fii atent si la cal, sa stii cum sa te pozitionezi fata de  animal, ca sa poti lucra in voie si sa nu fii lovit cu copita.

Mai sunt fierari in Pârcovaci si Hârlau, unii au fierarii dotate cu scule moderne, forja cu suflanta cu electromotor, insa cand trebuie sa potcovesti, treaba este aceaiasi.

Tinerii nu se mai indreapta spre meseriile traditionale, iar cea de fierar-potcovar, care este o meserie grea. Se munceste in caldura si in frig, dai cu ciocanul in fier, de-ti amorteste mana! Maseria de fierar-potcovar,  nu cred ca va disparea, decat atunci cand vor disparea caii de la gospodariile taranesti. Sau cine mai stie, va veni o multinationala cu sisteme automate de potcovit, un fel de service pentru potcovit caii! Mai stii?

fierari 002Porcovitul cailor, o alta meserie traditionala pe cale de disparitie! In fotografie: Feraru Robert, fierar din Bojica (dreapta) tocmai pune o potcoava la un calut.

O completare din 14 iunie 2013. In Zagavia, a gasit o fierarie-potcovarie a lui Ciudin Gheorghe (cunoscut de sateni cu numele de Gelu), care are utilaje moderne, insa inca mai cauta o nocovala grea de 100 de kilograme. Din pacate nu avea nici un cal la potcovit, tocmai se apuca de o lucrare de fierarie. Cum este in drumul meu spre padure si la gradina unui coleg, sper ca sa-l vad la lucru intr-o zi!

Zagavia_2 042

In vremurile de demult, în Hârlău, dogaritul era de faima în toata Moldova!

21 Mar

Nu poti vorbi de vin, in Hârlaul medieval si in timpurile mai recente, fara a vorbi de dogari si butoaie!

Hârlaul fiind el insasi un centru viticol, darile catre domnul Moldovei, dar si catre manastiri, se dădeau mai ales in vedre de vin!

dogar

La un moment dat, in perioada interbelica s-au inventariat 17 ateliere de dogarie numai in Hârlau. Cererea era foarte mare. Iar dogarii aveau comenzi de poloboace, butoaie, putini, tot timpul anului.

Se faceau butoie mai ales de stajar, care dadeau vinului tarie si savoare.

Acum, aceasta meserie nu mai este cautata de tineri. Pe de o parte nu da satisfactii, ca sunt putine comenzi, este o munca grea si fara castiguri substantiale. In Hârlau au mai ramas putini mesteri. Mesterii batrani, cunoscuti au murit, iar urmasii de multe ori au si alta meserie pe lângă ce de  dogari. Numai din dogarit, nu se poate trai.

Cu ani in urma, l-am insoțit pe domnul Paul Iancu, muzeograf la Muzeul Viei si Vinului din Harlau, la un cunoscut mester dogar, care statea in Bojica, pe strada Dambului nr.4. Muzeul a contractat cu acest mester confectionarea de butoaie pentru a fi expuse! Asa l-am cunoscut pe meșterul dogar Ungureanu Mihai. Acesta insa a murit cu ceva timp in urma, iar afacerea, cat se mai poate face, a trecut la fiul lui, Ungureanu Florin si ginere.

Daca vizitati Muzeul Viei si Vinului veti vedea butoaiele iesite din mainile acestor mesteri.

Astazi, fiind in zona, am trecut si pe la atelierul familei Ungureanu. Era acasa numai Ungureanu Florin, de la care am aflat vestea trista, despre decesul mesterului. Era liniste, nu mai era zgomotul specific unui atelier de dogarie pe care l-am cunoscut, cand am fost acum cativa ani!  Un singur butoi era  gata, pentru a fi dat clientului.

Mesterul Ungureanu Florin, mi-a spus ca este foarte greu de castigat o paine. Lumea nu mai face butoaie. Plasticul este mai ieftin, mai la indamana. Daca un butoi de 200 de litrii este 450 de lei, acelasi butoi din plastic este sub 100 de lei. Au insa noroc ca vinul se poate prelucra in butoaie de plastic, insa nu se poate pastra in plastic, altfel ar trebui sa inchida afacerea!

Abia prin august, incep sa primeasca o bruma de comenzi, pentru a face butoaiele. Se fac comenzi mai ales pentru butoaie de pana in 100-150 de litrii.

Mai fac din stejar la cerere, butoiase pentru plante decorative.

Dogaria meserie grea si de precizie.

Pe vremuri dogăritul de făcea numai din bardă, gilău şi ciocane.  Pentru a face butoi trebuie sa ai chemare si precizie, nu este loc de greseala ca strici materialul si butoiul nu iese etans. . De exemplu la un tâmplar, dacă greşeşte, mai poate corecta, dar la butoaie nu ai voie să greşeşti deloc. Un pic dacă greşeşti, lichidul se scurge din butoi, așa ca trebuie lucrat cu foarte mare precizie. Nu este de ajuns să faci dogărie, trebuie să-ţi şi placă meseria. Pentru un butoi, iti trebuie chiar si o zi de munca.

Butoaie din stejar, salcâm, mai puţin dud

Lemnul folosit la butoaie, stejarul rămâne baza, în special la butoaiele pentru vin, iar la cele pentru ţuică, lemnul de salcâm, mult mai rezistent decăt cel de dud.

Se poate face si  din lemn de păr, cireş, de orice lemn, dar problema e că acest lemn nu rezistă mult.

Şanse ca acest meşteşug să se piardă

Prezentul se pare că nu le surâde dogarilor, tinerii nu mai îmbrăţişează acest meşteşug, subjugat tot mai tare de influenţa plasticurilor,  care şi-au făcut loc chiar şi la stâne, de catre ciobani.

După ce mesterii dogari nu vor mai fi, nu se ştie cine se va mai ocupa de acest meşteşug. Sunt şanse ca acest meşteşug să se piardă.  Nimeni nu mai pregateste dogari, nici in scolile de meserii, nici de ucenici. Pe vremuri nimeni nu punea nimic in ceva de plastic,  totul se punea în butoaie de lemn, butoiul de vin şi butoiul cu varză erau baza la casa omului. Până si ciobanii astazi, nu se mai folosesc la stana de vase din lemn, ciubere, donițe,  acum folosesc galeti din plastic sau din inox pentru lapte. Dogarii ca şi  tâmplari, au fost loviti de acest nenorocit de plastic.

bute_1 005 bute_1 007

Scule necesare dogaritului.

bute_1 008  bute_1 009

Un butoi terminat

bute_1 011

Locuinta mesterului Ungureanu Florin. Este traditionala! Sus este locuinta si la parter este magazia cu produse finite.

Butoaie

Mester dogar, in targul de martea din Hârlau. Fotografie din septembrie 2010.

 

Marți, în Hârlău este zi de târg!

19 Mar

Puzderie de lume in targ. Negustori, tarabagii, ambulanti, cumparatori. Marfa, un ocean de chinezarii. Legume si fructe, putine autohtone si de calitate incerta! In aceasta lume isi fac loc, din ce in ce mai rar si marfuri,  rezultat al muncii unor mesteri traditionali. Toti sunt suparati ca nu vand nimic. Plasticul a invadat piata. Sunt mai ieftine si mai durabile.

meserii 001

meserii 002

Cosuri si cosulete din papura.

meserii 003meserii 004

Cosuri din nuiele de rachita

meserii 006 meserii 007

Maturi din sorg

meserii 011 meserii 010

Vanzator de rachita pentru legat la vie

meserii 008  zagavia 002

Vanzatori de articole de tinichigerie si de linguri cioplite din lemn ( fotografia cu lingurile nu prea este reusita, sper sa o inlocuiesc cu alta) AM INLOCUIT-O CU GEANTA!

Cam atat am mai gasit, cu articole traditionale! Ii vom mai gasi si anul viitor? Ma indoiesc!