Tag Archives: Parcovaci

De sânziene, „Ziua internațională a iei”

24 iun.

ziua Iei

Ia, bluza romanească, poate deveni un brand de țara recunoscut de toata planeta dacă vom reuși să promovăm împreuna tradiția noastra moștenita din timpuri imemoriale.

Așa ca ne-am gândit că pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzienelor, să inauguram Ziua Universala a Iei. Am oscilat intre 24 iunie si 15 august, ziua de Sfanta Maria, insa prietena noastra Diana Năstase a descoperit o traditie veche din Maramures, care ne-a convins ca Sanzienele au purtat ii 🙂

Ce trebuie sa facem este foarte simplu. In aceasta zi fiecare ne vom imbraca intr-o ie, ne vom fotografia si vom posta imaginea ca poza de profil pe Facebook sau in orice alta retea de socialiare. Nu conteaza daca ia pe care o purtam este mostenita de la bunici si strabunici sau este adaptata modern de un designer. Important este sa fie alba. Nu conteaza daca va aflati in Romania, daca sunteti romance in strainatate sau doar fane ale feminitatii romanesti. Important e sa o purtati cu drag.

Astfel vom imbraca pentru o zi toata planeta in ie si, pentru a-i vedea efectul si raspandirea pe mapamond, ne-am gandit sa realizam o aplicatie web si mobila, unde vor fi colectate toate aceste fotografii cu fete si femei in ii.

Pentru acest demers am deschis grupul 24 Iunie – Ziua Universala a Iei, unde asteptam propuneri legate de initiativa noastra. Prioritatea numarul unu este de a distribui si comunica acest mesaj cat mai bine. Avem nevoie de propuneri creative pentru campania online si asteptam idei de afise, grafica si mesaj.

Va multumim si va dorim o zi frumoasa ca o ie.
La Blouse

Roumaine https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/photos/?tab=album&album_id=320460091405665

Din partea casei, o fotografie din 2011, cu o ie din satul Pârcovaci – Hârlău, expusă la o expoziție școlară la Clubul copiilor din Hârlău.

expozitie etnografica 013

Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă Hârlău.

3 ian.

Pe un ger năprasnic, a avut loc  ediția a 52-a a „Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă” din Hârlău.

stema fest

Cu jumătate de oră înainte de începerea spectacolului,  erau înregistrate 7 formații și alaiuri de cerb, urs, capră și trei ansambluri folclorice ale Căminului cultural din Pârcovaci și Corăgheasca din Deleni și Flămânzi. Probabil s-au mai înregistrat și alte formații mai târziu.

Au participat alaiuri din Deleni, Flămânzi, Strunga, Scobinți, Pârcovaci, Sticlăria și Hârlău.

Formațiile au evoluat pe o scenă cam joasă. Prezența publicului a fost numeroasă, cu toate că era un frig care te pătrundea până la oase (minus 13 grade la ora 10.00).

Câteva fotografii.

Festival_iarnă 009

Festival_iarnă 010

Festival_iarnă 012

Festival_iarnă 017

Festival_iarnă 018

Din păcate frigul m-a lăsat fără acumulatori, așa că nu am reușit să fac prea multe fotografii.

Mai multe fotografii și înregistrări video pe blogul organizatorilor festivalului Casa de cultură Hârlău.

https://casadeculturahirlau.wordpress.com/

O completare: Am avut o discuție cu conducătorul  unei formații participante la festival, care mi-a confirmat ce am văzut. Participanții în anii anteriori primeau un colac, o diplomă de participare și un plic cu o  sumă modestă de bani și o gustare caldă la un restaurant. In acest an nu au primit decât colăcelul tradițional și diploma. Mulți participanți au fost dezamăgiți deoarece din banii primiți acopereau transportul la festival. Nu comentez această situație, însă numărul formațiilor participante va deveni mult mai mic la edițiile viitoare. Acum 3-4 ani erau 38 de formații și alaiuri  participante.

Agheasma la zi întâi, la o troiță din Pârcovaci.

2 nov.

Pe pagina de Facebook, a parohiei Pârcovaci (o frumoasă și mereu actualizată pagină), au fost postate fotografii cu slujbe ocazionate de inaugurarea unei troițe într-o locație de peste Bahlui a satului Pârcovaci.
Fotografiile sunt reprezentative pentru ritualul religios și importanța acordată troițelor.
Sper să obțin mai multe date despre cine a zidit această troiță, unde se află, cine este artistul plastic care a sculptat crucea.
Sfințire Troiță.
Referință https://www.facebook.com/Parohia-P%C3%AErcovaci-893283394072022/
https://harlau625.wordpress.com/2009/06/19/triote-in-zona-orasului-hirlau/
https://harlau625.wordpress.com/2009/07/10/troite-din-zona-hirlaului-ii/

Lansare de carte la Muzeul Viei și Vinului Hârlău

4 sept.

Afiș_Marciuc 001

In cadrul festivalului „În cerdac la Rareșoaia”, în ziua de 8 septembrie 2015, ora 13.30, are loc la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, o lansare de carte. Lucrarea „Etnologie, Etnografie și Folclor” aparține domnului Dumitru Maticiuc profesor la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău. Moderator este domnul Paul Iancu, muzeograf a Muzeului Viei și Vinului.

Din câte cunosc, cartea este un studiu de etnografiei și folclor din zona Hârlău și cu precădere a folclorului din satul Pârcovaci.

O fotografie de pe blog, publicată de un cotidian din Sibiu.

8 iul.

O fotografie făcută la o activitate școlară desfășurată la Clubul copiilor din Hârlău, a fost publicată la 24 iunie 2015 în cotidianul SibiuNews.

http://www.sibiunews.net/articole/18-cultura/8196-un-cititor-propune-un-articol-de-al-nostru-poate-naste-un-sabatoare-nationala-cine-ia-seama.html

Articolul de unde a fost luată fotografia este acesta.

https://harlauletnografie.wordpress.com/2013/03/22/tesaturi-populare-din-moldova/

Mă bucur că cineva apreciază activitatea mea și mai ales,   a avut bunul simț, de a cita sursa.

Două eleve din Hârlău, pe scena festivalului – concurs interjudețean de muzică populară „BALADELE SIRETULUI”

16 mart.

Două eleve din Hârlău, Buznea Iasmina și Grumeza Irina Elena, pregătite de profesor Botez Rodica, au reprezentat cu deosebit succes folclorul din zona Pârcovaci – Hârlău,  la Festivalul – concurs interjudețean de muzică populată „Baladele Siretului”, din Tecuci, județul Galați, ce a avut loc pe 14 martie 2015.

Concurentele noastre au avut un repertoriu foarte frumos, iar costumele au fost absolut autentice și reprezentative pentru zona folclorică Pârcovaci.

Le felicit și pe concurente și pe doamna profesoară Botez Rodica. Le doresc mult succes și pe alte scene de concurs, unde să reprezinte orașul Hârlău.

Buznea Iasmina

Eleva Buznea Iasmina

Grumeza Irina

Eleva Grumeza Irina Elena

Evoluția hârlăuancelor noastre, la minutul 29 și 3 ore și 17 minute.

A fost și a 51-a ediție a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă din Hârlău

3 ian.

Ca în fiecare an, la 3 ianuarie, primăria și consiliul local Hârlău, casa de cultură din Hârlău, organizează Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă. In acest an a fost ediția 51.

De data aceasta nu am mai asistat la  întreg spectacolul. Insă am văzut principalele ansambluri folclorice și formații care contează: Ansamblul de la Flămânzi, județul Botoșani, ansamblul Corăgheasca de la Deleni, alaiurile de cerb de la Ceplenița, Sticlăria, Deleni, Pârcovaci.

A fost o fereastră de vreme caldă, însorită, cu un vântișor cam tare, însă cald.

Am fost impresionat de participarea publicului într-un număr mare. Foarte mulți părinți, bunici cu copiii, care cu greu și-au croit drumul spre scenă.

Nu am văzut noutăți față de anii anteriori. O notă de zece pentru tânărul care a jucat cerbul de la Deleni.

Incă nu s-a renunțat la măștile din cauciuc cu maimuțe, și alte arătări de pe alte meleaguri. Cauza estre simplă. Cei care fac parte din alai, organizatorii și coordonatorii acestor formații, nu cunosc semnificația fiecărei măști din alaiul de urs, cerb, capră etc. Dacă ar cunoaște, ar renunța la măștile de halloween, care în unele culturi au alte semnificații față de cultura populară tradițională românească.

Festivalul a fost înregistrat de postul de televiziune BIT.TV unde poate fi văzut. http://bittv.info/

De asemenea pe pagina de blog a Casei de cultură Hârlău. https://casadeculturahirlau.wordpress.com/ luna ianuarie 2015.

Câteva fotografii:

Festival_51 005

Festival_51 008

Festival_51 016

Festival_51 020

Festival_51 028

Click pe fotografii pentru detalii.

O completare. Doamna învățătoare Aurica Gîlcă, coordonatoarea ansamblului Corăgheasca din Deleni, mi-a comunicat că fetița îmbrăcată în țigăncușă, se numește Posușnicu Arina, iar tânărul care a jucat cerbul din alaiul de cerb de la Deleni se numește Ursache Ionuț. Ii mulțumesc pentru acest lucru, stimatei doamne Aurica Gîlcă, care are și o frumoasă pagină a ansamblului pe Facebook pe care o recomand iubitorilor de folclor autentic:    https://www.facebook.com/pages/Ansamblul-Coragheasca/407215066072661?fref=ts

Impresii de la Festivalul de datini și cântece păstorești – Hârlău 2014

8 sept.

Pe o căldură demnă de luna lui cuptor, ca de obicei în stradă pe o estradă, a avut loc primul festival de datini și cântece păstorești Hârlău 2014, „In cerdac la Rareșoaia”.

Ansamblurile și interpreții prezenți pe scena festivalului au fost de elită. Spectacolul a fost total.

Am înțeles din prezentare că festivalul a fost organizat de primăria Hârlău și Consiliul județean Iași, inclusiv  fonduri europene din programul de promovare a tradițiilor populare.

Publicul cam puțin, probabil că nu s-a făcut prea multă publicitate evenimentului, timpul de pregătire a festivalului a fost destul de scurt.

Despre organizare, participanți, ansamblul Sârba cu năframă a Casei de Cultură Hârlău și Ansamblul căminului cultural Pârcovaci citiți pe pagina Casei de Cultură Hârlău, aici :  http://casadeculturahirlau.wordpress.com/2014/09/

După aprecierea mea cea mai mare audiență la public au ansamblurile, interpreții care cântă live, cu formație orchestrală: Ansamblul Corăgheasca din deleni, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, cimpoierii din Perieni, Vaslui.

Asta nu inseamna ca nu au fost apreciați și aplaudați și interpreții vocali: Pamfil Roată din Vatra Dornei, Suceava, Ion Ursache din Hârlău, Narcis Precup din Borca, jud.Neamț, Costică Matei Creangă  din comuna Ion Creangă județul Neamț, Gheorghe Țugui din Vorona, Botoșani, Ștefania Puiu din Botoșani, Nicolae Florea cu nelipsita lui cobză centenară din Deleni, Iași, Viorica Bolboros și Pârcovaci, Hârlău.

A fost o noutate și formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași, coordonator un profesor de etnie romă, însă în formație sunt elevi și de naționalitate romă și română. Dansurile au fost apreciate în egală măsură și de romi și de românii prezenți la spectacol.

Câteva fotografii:

rareșoaia festival 007

Cimpoierii din Perieni județul Vaslui. O formație cu un repertoriu deosebit, iar cimpoierii au dat dovadă de virtuozitate. Mai ales cei doi cimpoieri mai în vârstă, soliștii formației.

rareșoaia festival 009

Formația de dansuri țigănești din Lungani, județul Iași.

rareșoaia festival 015

Ansamblul Corăgheasca, (cea de generație mică) , din Deleni, într-o corăghească ca la Deleni!

rareșoaia festival 028

Elevii de la școala gimnazială Deleni, județul Iași, din ansamblul Corăgheasca. Coregrafa și coordonatoarea ansamblului Aurica Gîlcă, prezintă cea de a 23-a diplomă de participant la un festival a ansamblului.

rareșoaia festival 022

Moș Nicolae Florea cu și mai bătrâna lui cobză, într-un recital ce a uns la inimă pe spectatori!

rareșoaia festival 024

Prezentatoarea festivalului, care s-a descurcat foarte bine, cu o interpretă, dacă nu mă înșel, Ștefania Puiu din Botoșani.        https://www.facebook.com/stefania.puiu.3

rareșoaia festival 045

Având în ultimul plan biserica domnească Sf.Gheorghe din Hârlău, ansamblul căminului cultural din Pârcovaci, Hârlău. Un program, ca de obicei foarte frumos. Felicitări domnului Ion Ciobanu, coordonator și coregraf, și Ioan Curcă, șeful căminului cultural din Pârcovaci,  https://www.facebook.com/ioan.curca.1?fref=ts

rareșoaia festival 050

Din motive sentimentale dar și pentru că sunt fan al muzicii bucovinene, o fotografie cu interpretul Pamfil Roată. A avut un program apreciat de public. I-am explicat interpretului de cine îmi amintește și îi mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi permite să fac această fotografie. Să fie sănătos, și iubit de public în continuare!

https://www.facebook.com/roata.pamfil?fref=ts

rareșoaia festival 035

Publicul, puțin la primele ore a spectacolului și mai mulți mai pe seară. Nu doresc să vorbesc despre unii care comercializau semințe, alții sub influența băuturilor alcoolice. Fac parte din peisajul local, și sunt nelipsiți la activități.

Mă așteptam la prezența a meșterilor populari, a fost doar Constantin Curecheriu din Sticlăria, care cu mândrie își prezenta ultimele diplome dar și creații de artă populară.

rareșoaia festival 031

Creatorul de artă populară Constantin Curecheriu din Sticlăria, împreună cu un alt creator de artă populară autentică, Bogdan Bârzu, directorului Clubului copiilor din Hârlău.

Imi exprim speranța că va fi continuat acest proiect, care va fi mai pe îndelete pregătit și mediatizat. Poate personalitățile din conducerea județului, consiliului județean, prefecturii Iași, care au participat la deschiderea festivalului au constatat live ce înseamnă ca un oraș ca Hârlăul sa nu aibă o sală de spectacole. Cine știe, poate viitoarele ediții ale festivalului se vor desfășura într-o sală modernă.

Inregistrări video, veți găsi aici:    http://newspascani.ro/

Obiceiuri de altă dată: Scoaterea fetelor din joc

22 mai

Ieșirea la horă a fetelor era așteptată cu nerăbdare și de fete și de părinții fetei. Obicei consacrat al neamului românesc, hora satului ancestral este un simbol, o valoare, o marca cu care satul se mândrea, se afișa și se identifica  în lume, alături de alte valori cum ar fi portul popular românesc și jocurile tradiționale jucate în hora.
În vechime acest obicei reprezenta un eveniment nelipsit din cursul firesc al vieții de la țară, facând parte din stilul de viața al țăranilor, așa cum ar fi de pilda munca câmpului.
Hora se ținea într-o poiana sau toloacă în apropierea unui local public. De exemplu la Bădeni, pe toloaca de peste calea ferată, la Pârcovaci lângă căminul cultural,  iar la Hârlău, am prins și eu horele care se făceau în curtea casei de cultură, unde era și o pistă de popice, și un bar.  Evenimentul se desfășura începând cu a doua zi a sărbătorii de Paște, denumita „Luni dupa Paște”, ziua Paștelui fiind după cum arătam într-un articol anteror, dedicata familiei. Momentul era ales special pentru ca după Paște se ieșea din post și primăvară permitea reluarea jocurilor în aer liber.

Hora din Moldova

Hora se ținea în toate zilele de duminica, zilele de sarbatoare, cu ocazia serbărilor și a altor evenimente cum ar fi nunta. In locul de horă veneau laolalta copiii, tinerii, dar și bătrânii satului, care contribuiau la transmiterea obiceiului către generațiile urmatoare. Hora satului însemna în trecut mai mult decât un moment de bucurie si de destindere, având conotații sociale deosebit de de importante.Se obișnuia ca la hora, fetele tinere, aflate în apropierea vârstei la care ar trebui sa se mărite erau „prinse în hora”, simbolizând astfel ca sunt gata de căsătorie. Momentul era pregătit cu atenție, fata purtând haine de sarbătoare tradiționale, cu podoabe din aur sau argint la gât, și cu părul dezvelit strâns în coc. Maiestria cu care jucau și frumusețea erau un atuu, fiind curtate în scurt timp de feciorii, care și ei la rândul lor își arătau talentul la joc. Este lesne de înteles de ce majoritatea căsătoriilor aveau loc în cadrul comunității. Așa se făcea că în sat să existe multiplele legături de rudenie.

Hora sătească

La hora participau de obicei numai membrii comunității, orice încercare de pătrundere a unui fecior din alt sat fiind respinsa cu brutalitate, tinerii având grija sa nu înstrăineze nici o fată. Siguranta ca feciorul sau fata sunt din aceelasi sat însemna pentru parinti, în mod special, o usurința în ceea ce privea vegherea tinerei familii, împărțirea pamântului, ajutor pentru ridicarea unei case, dar mai ales cunoașterea familiei cu care urmau să se înrudească și a poziției pe care o ocupa în cadrul comunității. Un proverb popular spunea că: “flăcăul trebuie să caute nevastă și boii din satul lui”

Obiceiul horelor s-a perpetuat și după râzboi, pentru că reunea în momentele de sărbătoare comunitatea, chiar daca nu mai joaca un rol atât de important în  societatea rurală. Spiritul dansurilor tradiționale se păstrează și astăzi în multe sate. Rolul horei fiind luat de baluri, ceaiuri dansante care-și pierd valențele sociale, rămânând doar cele de divertisment sau de distracție. Iar muzica populară dacă nu este manelizată și comercială este înlocuită de muzică de discotecă și manele de inspirație turco-indiano-țigănească.

Insă ca în orice colectivitate, era loc și de răuăți. Mă refer la obiceiul de a scoate o fată din joc. Cauzele erau multiple. Printre care și refuzul fetei de a juca cu un băiat. Respingerea avansurilor unui băiat. Răzbunarea unui flăcău pe familia fetei pentru pricini mai vechi. Motivele erau nenumărate.

Dacă fata era de o condiție mai modestă, și nu avea cine să o apere, era o ținta sigură pentru flăcăi. O dată scoasă din horă, era ținta comentariilor răutăcioase a celorlalte fete, flăcăi. Săraca fată nu-i rămânea decât lacrimile, și o dată ajungă acasă își jura să se răzbune.

Cum era scoasă fata din horă? Se facea un mic complot. Din grupul flăcăilor care au plănuit scoaterea fetei din horă, unul se ducea la fată și o invita la joc. Fata, nebanuind nimic, se prindea în joc cu flacăul. La un semn, un alt complice cerea lăutarilor să oprească muzica. Flacaul care era cu fata striga: “Ieana lui Coșofreț (un exemplu fictiv) să iasă din joc că nu știe a se comporta cu flăcaii, nu știe să joace și pute urât…”

A scoate o fată din joc era o mare rușine pentru fată și familia fetei. De obicei tentativa de a scoate o fată și joc era dejucată de iubitul fetei, prietenii, frații și verișorii fetei. Nu de multe ori se ajungea la bătăi între cetele de flăcăi la horă și pe ulițele satului, iar parii din garduri ajungeau arme, bătăile degenerau și se ajungea la răniri grave și chiar decese.

După 1950, scoaterea fetelor din joc a fost interzisă de autoritățile comuniste, însă gura satului și aducerea de jigniri și înjurii fetelor la horă nu au putut fi împiedicate.

 

O fetiță din Pârcovaci și o poveste tristă

9 mai

Aseară la Next Star la Antena 1, o fetiță din Pârcovaci, Daria Huțanu, ne-a spus o poveste tristă. Este crescută de bunică, este săracă, însă a cântat frumos „Trandafir de la Moldova”.

Costumul popular dat de bunică era autentic din Pârcovaci, iar fetița s-a descurcat bine. Este drept,  a fost ajutată și de

Viorica Macovei, interpreta de muzică populară care i-a dăruit o frumoasă ie populară.

Cei care nu au vazut emisiunea o pot vedea aici

http://mp3tube.ro/filme-noi-online-gratis-next-star/Next-Star-sezonul-3-episodul-12-online-8-Mai-2014_23755.html

Daria Huțanu