Tag Archives: piatra

Inca un mestesug care moare, prelucrarea pietrei!

10 apr.

Petrăritul în zona Deleni, Parcovaci, Deleni, Zagavia, Scobinți, are obârșii dintre cele mai vechi. Perceput ca materializare a veșniciei, ca locul cel mai nimerit al sălășuirii stămoșilor, piatra sumar sau mai elaborat prelucrată și-a găsit cele mai diverse întrebuințări, prin stăruința continuă a oamenilor de a conferi durabilitate lucrurilor.

Această zonă  a cunoscut din cele mai vechi timpuri exploatarea si folosirea pietrei. La cele mai vechi case cu temelie, aceasta constă doar din blocuri mai de piatră sumar finisate, dispuse la colțurile construcției, peste care se așezau tălpile casei. Apoi marile construcții din piatră din evul mediu timpuriu în zona Hârlăului, curți domnești și bisericile domnești cum ar fi cele ale boierilor Cantacuzini la Deleni, Krupenschi la Feredeni, Bojică la Hârlău, pivnițile domnești, realizate prin munca pietrarilor și țăranilor din zonă.

Piatra din aceasta zona este de natura cristalina, cu o covertura sedimentara formata din mai multe straturi. Astfel se gasesc straturi de marne, gresii  si calcare.

Gresiile calcaroase au fost sute de ani exploatate din carierele Fierbatoarea, Ciocârlan, Chirirea, Mohoreni  pe raza comunei Deleni si Rediu și Belcescu pe raza comunei Scobinți, Islazul Pietrariei în satul Zagavia.

Cu aceasta piatra s-au construit curtea domneasca, pivnitele domnesti, zidurile curtii domnesti,  cele doua biserici din Hârlau, curtea si palatul Ghica din Deleni,curțile boierilor din Hârlău, hanul de la Deleni. Nu mai spun de drumuri, poduri, fantani.

In Sticlaria a fost un cuptor de ars calcare pentru var. Var folosit de populația din zona și din camp, pâna spre Valea Jijiei.

De scoaterea pietrei se ocupau in general persoane specializate, pietrarii, din carierele de piatra, insa munca bruta de exploatare si transport, o făceau țăranii. In  trecut, erau obligați sa facă prestații de munca la carierele de piatra, la scos  si transportul de piatra câte 7 zile pe an. Piatra folosita la șosele, dar și școli, în general la construcții de folosința obștească.

pietrari

Pentru  fântâni, pivnițe, colaci de fântână, pietre de hotar, pietre de moara, temelii de case, ziduri, cruci pentru cimitire,  era necesara o piatra mai dura, care se găsește atât în carierele de piatra din  Deleni, cât și din Scobinți.

Cimitirele din Hârlau, atât cele ortodoxe cât si cele evreiești stau mărturie după sute de ani despre arta prelucrării pietrei de către pietrarii din Hârlău, Deleni și Scobinți!

Cimentul și fierul beton a făcut să  apună și meseria de pietrar. Putini meșteri pietrari  mai exista acum, în general persoane în vârstă, care sa prelucreze cu măiestrie piatra. Pietrele de moara, râșnițele din Deleni erau cunoscute în toată Moldova.

Nici fântanile nu se mai fac din piatra. Acum la moda sunt forajele făcute cu utilaje si căptușirea fântânii cu tuburi din beton sau plastic. Oare apa din aceste fântâni poate fi comparata cu apa din fântânile tradiționale din piatra?

Când iși construiesc case, la temelia casei, la beciuri, cetățenii nu mai folosesc piatra, acum betonul si fierul beton sunt folosite, chiar si de cetățeni mai nevoiași.

Rând pe rând, carierele de piatra s-au închis. De putin timp și cariera de piatra din Deleni, care a funcționat fără întrerupere sute de ani, a fost închisa de firma care o exploata.

6E991958 8271FE08

Sus, rămașițe din fostele pivnițe domnești de Curtea Domneasca din Hârlău. Jos, colacul unei fântâni din satul Bădeni, com. Scobinți.

august 2011 018  august 2011 026

Sus pisania Mânastirii Lacuri din Deleni, jos biserica mânăstirii și zidul împrejmuitor. Totul din piatra de Deleni!

august 2011 027  bute_1 003

O cruce din piatra la intrarea în mânastirea Lacuri, jos, piatra rezultata din demolarea unei case și a pivniței în orașul Hârlău.

Cariera piatra Deleni 010

Cariera de piatra de interes local. Jos zidul de piatra care împrejmuiește palatul Ghica- Deleni, din satul Deleni, com Deleni.

Deleni 014  E04C7347

Sus, ruinele fostului rateș, din sec. XVIII-lea, construit de domnul Moldovei Grigore Ghica Voda. Este pe lista monumentelor ocrotite. Jos, o râșnița din piatra, expusa la o expoziție de etnografie la Clubul Copiilor din Hârlău.

IMG_1016  img_1746

O piatra de la cariera de piatra Deleni, pe piatra, o placa comemorativa in memoria ostașilor morți de febra tifoida si febra recurenta în iarna anilor 1916-1917, care au aparținut Diviziei 13 infanterie Ploiești, aflata în refacere în zona Hârlău – Deleni. In dreapta biserica din piatra de la Deleni.

pisanie curte 003  pod de la Zlodica

Pisanie si ancadramentul ușii de la intrarea în biserica Sf. Gheorghe din Hârlău. Jos, podul de la Zlodica.

Zbereni - Cârjoaia 029  Zbereni - Cârjoaia 032

Conacul de la Cârjoara. O piatra de fântâna, o masa din piatra, jos conacul si zidul de sprijin.

Zbereni - Cârjoaia 033  Zbereni - Cârjoaia 004

Sus, podul lui Stefan cel Mare de la Cârjoaia, este pe lista monumentelor istorice. Jos fosta cariera de piatra de la Scobinți.

img_0149

Piatra de hotar, dintre târgul Hârlau si moșia Deleni. (Fotografie din colecția învățător Ioan Musei).

Am încercat să ilustrez drumul pietrei de la cariera de piatra la locul de utilizare. Poate cea mai sugestiva utilizare o reprezinta ruinele fostei Curți Domnești din Hârlău, Aceasta în anii de glorie, avea ziduri înalte, clădiri, beciuri, pivnițe, porți, contraforți de susținere a zidurilor, aleii și pardoselii din lespezi de piatra.

http://youtu.be/L-x7SqtXdf8

Reclame

Mos Miron, fântânariul

18 mart.

Sa fi trecut 50 de ani?  Locuiam intr-o margine de sat, sub poala padurii  Zagavia. Acolo au primit teren parintii, ca loc de casa. Pe un bot de deal, într-o batrana livada de pruni, la incrucisarea a doua drumuri.

Intr-o zi, intra in curte un batran slab si desirat, numai oasele de el. Spune ca este mos Miron fantanariul. S-a tocmit scurt cu parintii, a mers la locul cu pricina, unde urma sa faca fantana. S-a uitat în deal, în vale, a mers la niste vecini care aveau fantana la poarta, s-a uiat la fantana acestora, iar a venit la locul unde voiam sa facem fantana si de la un timp a spus ca da. E bine, aici o facem!

A doua zi, vine mosul cu inca doi baieti zdraveni si o caruta încărcată cu tot felul de lemne, lanturi, unelte. Descarca totul, face o rugaciune (Mosul era foarte evlavios, si normal pentru niste oameni care pot muri oricand, daca se prabuseste malul gropii unde face fantana), si se apuca de treaba.

Traseaza cu tarusi si sfoara patratul gropii si se pun pe sapat.

Este greu, la nici un metru, da de argila galbena, grea si tare. Unul sapa,  iar celalalt da afara din groapa pamantul.

Dupa cateva latimi de cazma (hârleț), iese afara ajutorul si se monteaza doi doi stalpi cu furca, prin care trece un lemn ca un fus cu coarba, ce avea un lant lung pe el. De lanț era legata o galeata din lemn ca  un ciubar.

Se sapa, se intareau peretii gropii cu lemne impanate in colturi, iar se sapa, se scotea pamantul cu galeata. Era din ce in ce mai greu.

După cateva zile, au dat de argila amnestacata cu nisip, iar apa a inceput sa intre în groapa. Acum aveau inca ceva de lucru, scoateau apa, apoi pamantul si intareau malurile cu blani de lemn.

Erau deja la aproape 10 metrii adancime. Mos Miron, ia in pumni pamantul scos,  il framanta, si coboara in groapa. Nu face nimic, se uita cum vina apa! Iese afara din groapa si zice la feciori, sa mai dea înca 3 lungimi de hârleț.

Coboara pe galeata cu lant, scoate apa, scoate pamantul si apa a inceput sa vina mai multa, ca nu se mai putea sapa.

Gata! Spune moșul! Am ajuns la izvor!

De acum incepe treaba cu piatra! Coboara mosul iar pe galeata, si baietii incep sa-i trimita cu galeata piatra.

Piatra era speciala, o gresie tare, albicioasa, ca niste felii de paine, adusa cu o masina de la cariera de piatra din Deleni.

Si asa, lespede cu lespede, este trimisa pe fundul gropii, asezata la locul ei precis, fiind ajustata cu un ciocan, avand  legatura cu celelalte lespezi. Si strat dupa strat, se apropie de gura fantanii.

Pe masura ce punea piatra,  scotea dulapii de lemn care asigurau peretii din pamant a gropii.

In catava zile, era deja la suprafata si au pus la locul lui, colacul de piatra a fantanii.

Au scos apa care s-a adunat si a doua zi, cand a venit mosul sa-si ia sculele, lemnele si ce mai avea el pe acolo, precum si plata pentru munca de peste o saptamana, a luat galeata de apa cu lantul, l-a sters si l-a lasat in fantana. Peste noapte se adunase aproape un metru de apa. A scos apa, a luat cu o cana si a baut. A fost foarte multumit de apa (Si noi, de altfel). Era o apa ca lacrima de curata, rece, dulce si placuta. Cat am stat acolo, doi sau trei ani, (dupa care ne-am mutat mai aproape de Harlau), niciodata nu am avut probleme cu apa din fantana.

Ii retin minte numele, avea acelasi nume cu mine, numai ca eu eram de loc din zona Tarcaului, de Neamt, iar el de undeva din camp (Plugari, Sipote, nu mai stiu). Moș Miron este tarana de mult, insa mai traieste in constiinta sutelor de oameni, carora le-a dat apa din fantanile sapate de el, in zeci si zeci de ani, in zeci de localitati!

Dumnezeu sa te odihneasca mos Miron, acolo unde esti acum, in raiul fantanarilor!

Zbereni - Cârjoaia 005O fosta cariera de piatra din comuna Scobinți.

Zbereni - Cârjoaia 031

Fantana cu colac din piatra. Satul Buhalnita, comuna Scobinți.

img_0872

Resfintirea unei fantani publice, renovată de cetateni din orasul Hârlău.