Tag Archives: pomana mortilor

Moșii de iarnă

16 Feb

Acum 125 de ani, S.Fl. Marianu membru al Academiei Române, publica la București în 1892 lucrarea “Înmormântarea la români – studiu etnografic”, unde are un capitol special despre „moși”. In capitol despre moși se face o definire  și o clasificare a lor.

Acesta spune că în afară de comândare (DEX. praznice) și celelalte pomeniri și jertfe ce se fac și se aduc celor recent repauzați, (…) mai există la români încă un fel de pomenire și jertfă, care se face și se aduce în unele zile anumite de peste an, și nu numai pentru cei recent repauzați ci și pentru toți morții familiei.

mosii

Această pomenire și jertfă care constă mai cu seamă în trimiterea de bucate și băuturi precum și a unor obiecte pentru mâncare și băutură, pe la vecini, la neamuri, și mai ales la copii sărmani de sufletul morților, se numește pretutindeni în toate țările locuite de români Moși.

Cuvântul  “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători de moși.

Moșii sunt de mai multe feluri: moșii de Crăciun, moșii de iarnă, moșii de parisimi (9 martie), moșii de florii, moșii de joia mare, moșii de Rusalii, moșii de Paști, moșii de rusitori (marțea morților, la 7 zile de la Rusalii), moșii de Schimbarea la Față, moșii de Sfânta Marie cea Mare, moșii de Ziua Crucii, moșii de Sân Medru (Sf. Dumitru), moșii de Flori de  Mărțișor.

Observăm că peste an, sunt multe ocazii, când cei răposați să fie pomeniți de familie și rude.

Revenind la moșii de iarnă, numiți pe alocuri și moșii plăcintelor, avea loc înainte de lăsata secului de carne. Moșii de iarnă, încheie săptămâna în care este dezlegare la carne, și purtea numele de săptămâna de slănină, sau săptămâna de răcituri. Moșii mai purtau numele de Moșii de Răcituri.

In unele locuri moșii de iarnă se țineau înaintea postului Crăciunului.

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morților, pentru ca în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoşata Judecată şi A doua venire a Domnului la care ne vom înfăţişa toţi. Pentru că mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţa necesară, Biserica face mijlocire pentru toti aceştia, ca să se bucure de fericirea veșnică.

Sărbătoarea Moșilor de Iarnă era ținută cu stășnicie de credincioșii de altă dată, și se ține și în zilele noastre, mai ales la sate. Se credea că patronează ciclurile naturii și activitățile umane.

La Moșii de Iarnă se dădea de pomană mâncare, băuturi, în vase de lut.

Praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor noştri trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului.

Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.

Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.

bocet_sat

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.

In acest an, Moșii de Iarnă – pomenirea morților, cade în ziua de 18 februarie. fiind astfel trecut în calendarul creștin ortodox.

Pomenirea morților, în prima zi după Înviere.

20 Apr

În Moldova, poate mai mult decât în alte  regiuni ale ţării, cultul morţilor are rădăcini adânci în tradiţia populară. Nu cred să existe familie care să nu facă măcar o pomenire la biserică într-una din sâmbetele din Postul Mare, rânduite tocmai pentru aceste slujbe speciale. Aşa cum n-ar trebui să existe mormânt necurăţat şi nepregătit pentru sărbătoarea Învierii.

paște_1 007

Pomenirea celor adormiţi este considerată ca fiind o datorie de suflet a fiecărui creştin. De aceea, în Postul Mare, mai mult ca oricând, această datorie este respectată cu sfinţenie. Aducerea aminte, pomenirea lor în rugăciune constituie un prilej de comuniune, de legătură spirituală cu cei răposaţi. „Pentru noi, cei care suntem aici, cei care au plecat sunt totdeauna în dragostea noastră. Ei sunt pentru început durere, pentru totdeauna sunt un dor, dar Mântuitorul ne spune că ne vom întâlni cu ei”. Ei, bine, până la această întâlnire, noi ne putem întâlni cu cei care au plecat, în rugăciune.

paște_1 010

În tradiţia populară, legat de perioada Paştilor, trei aspecte erau foarte clare: cerurile sunt deschise, Dumnezeu îţi ascultă şi îţi îndeplineşte orice rugăminte, iar sufletele celor adormiţi se întorc la casele de unde au plecat. „Tocmai de aceea, mai ales în sate, există şi acum credinţa că trebuie să dai de pomană, de sufletul celui adormit, ceva din ce-i plăcea acestuia în timpul vieţii. De asemenea, e bine să dai ceva făcut de mâna ta, în casă, o plăcintă sau un colăcel, din făina de grâu cea mai bună. Pentru că în popor există convingerea că pe fiecare bob de grâu este chipul lui Hristos. Oamenii au chiar şi o vorbă: Unde dai, Dumnezeu îţi dă şi înmulţeşte”.

paște_1 012

Având și eu, părinții răposați și care-și dorm somnul de veci în cimitirul Maxut, am fost astăzi să le aduc un omagiu, să ascult la mormânt slujba de pomenire a preotului și să dăm de pomană din bunătățile  care se pun pe masa de Paște.

Cimitirul era plin de lume. Poate și vremea frumoasă și călduroasă a îndemnat lumea să vină la cimitir.

Mi-a placut familia care a pus direct pe mormântul proaspăt ,ofrandele pentru persoana dragă,  plecată la ceruri!

 

Postul Sfintei Marii

3 Aug

In pregatirea sarbatorii Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare), care este una din marile sarbatori a anului bisericesc, creștinii ortodoxi,  in perioada 1-15 august tin doua saptamani de post.

Este un post scurt dar aspru, fara dezlegari, in afara dezlegarii la ulei si vin in zilele de sâmbată și duminică. Despre postul Sfintei Marii se spune ca este aspru deoarece este rupt din Postul Mare. Este un post de vara, la care crestinii folosesc din plin roadele din grădină si ogor care au ajuns la deplina maturitate. Legumele sunt coapte, este o abundență de fructe iar strugurii se incep a coace. Se termina treieratul grâului, din care se fac primele colive, din boabe batute in chiuă. Pomenirea Morților se face cu ofrande din grâu: colivă. Alte ofrande aduse acum la biserică pentru pomenirea celor morți, dar și ca jertfă de mulțumire pentru roade, spre binecuvântarea celor vii: struguri de vară, mere, pere, prune, piersici.

colivă

Postul este bun si pentru organism. Consumând fructe si legume proaspete, ne fortificăm organismul, ne refacem vitaminele si mineralele din corp. Totodată detoxifiem organismul si-l pregatim pentru vremea de câșlegii de toamnă cari țin de la 16 august până la 14 noiembrie, cand intram in postul Craciunului. Si uite asa, mai cu post, mai cu câșlegi, mai cu praznice împaratești, trece vara, trece toamna, si mai imbatrânim cu un an. Sa aveți sănătate!

Referințe: Calendarul gastronomic 2013, realizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași si Muzeul Etnografic al Moldovei! Foto: http://www.gustos.ro