Arhiva | ianuarie, 2019

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Trei Ierarhi, Vasile, Grigore și Ioan

29 ian.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gura de Aur. Potrivit credinței populare în 30 ianuarie, de sărbătoarea Sfințiilor Trei Ierarhi, nu este bine să muncești.

La sate se obișnuiește ca în aceasta zi de sărbătoare închinată celor trei sfinți sa se facă praznice de pomenire a morților din familiile credincioșilor, iar fetele tinere se roagă și țin post pentru a avea o casnicie fericită. Tot tradiția populară mai spune că cine va lucra în această zi, nu-i va merge bine „în ale casei” și poate să orbească. Se crede ca pe 30 ianuarie începe să încolțească grâul care nu a încolțit din toamna. In tradiția populară se spune ca de astăzi se schimbă vremea. De-acum, se zice ca „se strâmbă pârtiile”, iar vremea da spre primavara. Dacă streșinile curg, primavara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi calduroasă.

Sărbătoarea reconcilierii: Praznicul Celor Trei Ierarhi este o sărbătoare dedicata reconcilierii; acum se împaca rudele după lungi dispute, iar toate proiectele comune concepute în aceasta zi vor aduce prosperitate în caminul acestora.

Praznicul trebuie respectat cu sfintenie: In aceasta zi nu se fac treburi casnice: nu se spală rufe și nu se mătura în gospodărie pentru a evita pericolul de înec, întamplari violente și de infirmitate.

In ziua sărbătorii nu se înstrainează lucruri din casa: Potrivit tardiției, în ziua praznicului nu este bine să împrumutam lucruri din casă pentru a proteja caminul de pagubă.

Ofrande pentru mortii neîmpartășiti: In numeroase zone din țară, se împart ofrande pentru morții neîmpartășiti :gospodinele fac colivă, merg la biserică s-o sfințeasca și apoi împart ofrande cu coliva, cu fructe și pește la trei barbați, în memoria rudelor decedate în familie.

Mamele se roagă pentru norocul fetelor de măritat: In ziua praznicului, fiecare mama care are o fata de măritat respectă sărbatoarea, nu prestează munci gospodarești și se roagă la biserică pentru norocul fiicei sale.

Sfantul Grigorie Teologul este apăratorul vaduvelor: Vaduvele care au probleme financiare, de sănatate sau sunt înconjurate de dușmani aprigi, trebuie să se roage și să ceară ajutor Sfântului Grigorie, cel care, de secole, este aparatorul lor dovedit. Gospodina care nu respectă sărbătoarea, spală rufe și arunca lături în curtea casei, dupa ce a împarțit ofrande pentru morți, rămane văduvă.

Un praznic de iertare pentru păcatul avortului: In ziua praznicului, femeile care au păcatuit făcând un avort, trebuie să respecte sărbătoarea: să facă pomeniri și să împartă ofrande; prin acest ritual ele pot fi iertate pentru marele lor păcat.

Pelerinaje în lăcașuri de hram: In ziua de praznuire a celor Trei Ierarhi sunt benefice pelerinajele în lăcașurile de cult, care poarta hramul Celor Trei Sfinți. Tot în aceasta zi, este bine să fie ajutați copiii saraci, care doresc să devină preoți.

Este hramul bijuteriei moștenite de la Vasile Lupu (Coci) voievod, Sfinții Trei Ierarhi din Iași fostă biserică de mânăstire.

Imagini pentru biserica trei ierarhi iasi
https://turistiniasi.blogspot.com/2017/04/manastirea-sfintii-trei-ierarhi-din-iasi.html
Reclame

Hârlău, festivalul obiceiurilor și tradițiilor de iarnă, ediția 2019

3 ian.

Hârlău, 3 ianuarie 2019. O zi însorită, fără zăpadă, însă bate un vânt tăios dinspre nord, avangarda frigului care va veni zilele următoare. Ajung la fix pe strada Bogdan Vodă, coloanele cu parada participanților la festival ce merge spre locul de desfășurare a festivalului în piața din vecinătatea Hotelului Rareșoaia.

Un banner ne spune că este a 55-a ediție a festivalului . După ce domnul primar ec. Radu Curcă anunță deschiderea festivalului, formațiile urcă pe scenă. Au fost 17 alaiuri de capră, cerb, urs, plugușor, colinde. Formațiile tradiționale din Hârlău, satele și comunele învecinate.

Pentru prima dată la festivalul de la Hârlău o formație tradițională de căiuți de la Coșula, județul Botoșani, ce face parte din Ansamblul „Pădureanca”, coordonator domnul Adrian Ursachi.

Am văzut costume minunate, tradiționale, frumoase, însă din păcate și „mascați”, cu costume improvizate, mult plastic, măști de Halloween. Aceștia din fericire erau puțini. Majoritatea participanților purtau costume tradiționale, frumos lucrate cu materiale naturale: piei de căprioară, oaie, coarne de cerb, păr de cal, inflorescență de stuf (pentru costumul de urs), lemn sculptat, textile lucrate artizanal, măști tradiționale.

De mult timp nu am mai văzut atâția spectatori, însă fiind tribuna joasă, nu prea se putea vedea ce este pe scenă.

Ca de obicei, negustorii au venit cu tarabele pe stradă, în fața Judecătorie cu vin fiert, mici, vată de zahăr, patiserie însă și cu vuvuzele care ajunse pe mâna copiilor acopereau boxele audio ale organizatorilor festivalului.

Apreciez că a fost un festival reușit, nu cunosc aprecierea juriului, însă știu că toate formațiile au primit de la primăria Hârlău o diplomă de participare, un colac tradițional și o sumă de bani.

Mai multe aspecte, detalii despre participanți, repertoriul formațiilor participante, aprecierea juriului, găsiți pe pagina web a Casei de cultură Hârlău: