Plugușor

Într-o lucrare de acum aproape 35 de ani a lui Grigore Tocilescu și Christea N.Țapu  „Materialuri folclorice”, am găsit o urătură care în câteva versuri rezumă esențialul urărilor tradiționale de anul nou: Respectiv, acelea de a ara, semăna grâu, obținerea unei recolte bogate, precum și urările de sănătate adresate gazdei. Cu această ocazie fac urarea de „La mulți ani cu sănătate” cititorilor acestui blog și prietenilor de pe pagina de Facebook dedicată comunității din Hârlău.

https://www.facebook.com/H-101358466688559/

Sară mândră și frumoasă,

La boieri pusă pe masă,

Mâine anul se-noiește

Plugușorul se gătește,

Cu doi boi la iarbă verde,

Plugușorul sub părete,

Noi prin sat pe lângă fete

Trageți măi, hăi, hăi

A plecat la arat,

La câmpul durat,

Brazdă mare a răsturnat,

Grâu de vara-a sămănat,

Grâu de vară cu năgară,

Grâu de vară cu arnăut,

A dat domnul s-a făcut,

Ia mai trageți măi! Hăi, hăi

De urat, am mai ura,

Dar ne e teamă că o însăra,

Pe la curțile dumneavoastră,

Departe de bordeile noastre,

Și avem să trecem prin munți întunecoși

Mai rămâneți boieri mari sănătoși.

Aho.

Sub semnul Soarelui. Arta populară a lemnului.

Ieri, 22 decembrie în ziua solstițiului de iarnă, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași, a făcut o surpriză plăcută prietenilor Muzeului Viei și Vinului din Hârlău, prin organizarea unei expoziții cu tema „Sub semnul soarelui. Arta populară a lemnului” a cărei vernisaj a avut loc începând cu ora 12.30.

Prezentarea expoziției a fost făcută de doamna Ana-Maria Rata, muzeograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei. Prin a cărei amabilitate, o voi reda mai jos.

Expoziția Sub semnul Soarelui. Arta populară a lemnului, organizată de Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, şi-a propus, pe de o parte, să prezinte publicului bunuri de patrimoniu din colecţia Muzeului Etnografic al Moldovei care să ilustreze bogăţia motivelor solare din ornamentica tradiţională (rozetă, cerc, cruce înscrisă în cerc, romb), precum şi diferitele tehnici de prelucrare a lemnului (crestare, cioplire, sculptare, pirogravare etc.), iar pe de altă parte să readucă în atenţia publicului contemporan existenţa, odinioară, a unui străvechi cult solar, context în care se înscriau gesturile şi actele realizate de omul arhaic pentru a ajuta astrul să treacă de cea mai lungă noapte a anului.

Pentru acest ultim obiectiv, am ales drept dată de deschidere a expoziţiei noastre solstiţiul de iarnă, moment care, în mentalitatea tradiţională, era marcat de teama ca nu cumva Soarele să nu mai aibă puterea de a răsări din nou.

Soarele, izvor al luminii, al căldurii şi al vieţii, cel fără de care nimic nu ar exista, se afla la cea mai mare cumpănă a sa. Dacă la solstiţiul de vară soarele cunoştea cea mai mare putere a sa, spre solstiţiul de iarnă forţele sale scădeau treptat. De aceea, în noaptea cea mai lungă a anului, omul considera că trebuie să sprijine bătrânul Soare, să-i dea noi puteri. În cadrul acestor credinţe găsim explicaţia pentru mai multe gesturi şi acte înfăptuite de omul de odinioară: butucul ars toată noaptea, pentru a întreţine un foc continuu, care să dea puteri astrului şi să întreţină lumina, forma rotundă a colacilor, care imită forma Soarelui, sau roţile de foc – roţi învelite în paie – ce se rostogolesc de pe dealuri, după ce li s-a dat foc.

Să amintim, de asemenea, faptul că pe teritoriul nostru, de-a lungul istoriei, au fost adorate diverse zeităţi solare, precum grecul Helios, romanul Sol sau iranianul Mithra. Acesta din urmă se celebra la data de 25 decembrie, dată peste care creştinismul a suprapus naşterea lui Iisus Hristos. Adăugând faptul că ne aflăm în apropierea sfârşitului de an vechi, ne explicăm de ce această întreagă perioadă, de la solstiţiu până la Bobotează, este plină de acte specifice unei perioade de renovare a timpului, acte care se înfăptuiesc pentru a pune sub bune auspicii un nou început.

Revenind la bogăţia motivelor solare întâlnite în ornamentica obiectelor populare din lemn, sunt incluse în această categorie (şi considerate a fi legate fundamental de cultul solar) formele spiraloide şi meandrice, cercurile, crucile înscrise în cerc, rozetele, x-urile, romburile. Le întâlnim în decorul bisericilor ţărăneşti, în case şi construcţii anexe, pe unelte legate de ocupaţii străvechi, dar şi pe obiecte mărunte aflate în gospodărie.

Intrarea în curte, pe poarta gospodăriei, se face sub semnul rozetei solare, de diferite tipuri. Faţada şi intrarea în casă, stâlpii şi grinzile cioplite de pe prispa casei, sunt şi ele marcate cu semne solare. Noi am marcat acest lucru prin fotografiile din fototeca muzeului nostru, dar şi prin expunerea acestui dereg (stâlp de casă) care provine de la o casă din Lipovăţ, Vaslui.

În interiorul casei ţărăneşti, mobilierul (lada de zestre, dulapul de vase), ţesăturile sunt decorate cu semne solare. Am expus, astfel, dulapul de vase din localitatea Dăneşti, care este ornamentat cu o spectaculoasă imagine a soarelui, dar şi anumite obiecte legate de industria casnică. În perioada de iarnă, când vremea era friguroasă, iar muncile câmpului nu mai erau aşa numeroase, femeile se adunau şi lucrau împreună. În acest context, sunt expuse  furci de tors, fuse, piepteni, care prezintă ca motive solare x-uri, romburi, şi, bineînţeles, vârtelniţa, semn solar în sine, simbolizând mişcarea de rotaţie în jurul soarelui, succesiunea anotimpurilor. În interiorul ţărănesc, lada de zestre avea un loc de cinste, fiind una dintre cele mai vechi piese de mobilier, cu excepţionale virtuţi estetice. Locul său era la capătul patului sau al laviţei. Lada de zestre expusă prezintă rozeta ca motiv decorativ şi este deosebită şi prin forma capacului – în două ape – o formă mai rar întâlnită în colecţiile actuale.

Expoziţia noastră se încheie cu păstoritul, ocupaţie străveche în spaţiul românesc, prin prezentarea unor tipare de caş, obiecte folosite pentru decorarea caşului, la care apare fără excepţie ca motiv central soarele. Sunt prezentate patru tipare de caş din zona Vrancea, trei de formă rotundă şi unul dreptunghiular, numit şi păpuşar. Am expus, de asemenea, o bâtă şi gluga ciobanului, pe care observăm alte imagini deosebite ale simbolurilor solare.

Voi posta câteva fotografii cu articole din expoziția care poate fi vizitată până în ziua de 24 ianuarie 2016.

Pe timpul vernisajului (de fapt la început și la sfârșit) tineri colindători din parohia Sf.Gheorghe Hârlău, au interpretat frumoase colinde, apreciate de cei prezenți. O altă surpriză oferită de organizatori a fost oferirea atât colindătorilor cât și publicului prezent la vernisaj a unui colăcel și plăcinte tradiționale de post.

Expoziția va putea fi vizitată, după cum spuneam, până de Ziua Unirii Principatelor, iar domnul muzeograf Paul Iancu vă da explicații și lămuririle necesare celor care vor să înțeleagă menirea obiectelor din această expoziție a Muzeului Etnografic al Moldovei.

Salut, ca de obicei și prietenii de pe pagina de Facebook dedicată comunității din Hârlău „H” la adresa cunoscută multora:

https://www.facebook.com/H-101358466688559/?ref=bookmarks

“Tradiții peste veacuri” un festival pentru cei mici.

Anul acesta festivalul “Tradiții peste veacuri” organizat de Grădinița cu Program Normal Hârlău, a ajuns la ediția a VI-a.

Participanți: gazda, Grădinița cu Program Normal Hârlău, Grădinița cu Program Prelungit din Hârlău, Grădinița cu Program Normal Pârcovaci, Grădinița cu Program Normal Deleni, Grădinița cu Program Normal Zlodica, comuna Ceplenița.

In programul festivalului, obiceiurile și tradițiile de iarnă, alaiuri de căiuți, steaua, sorcova, colindători, căpriță.

Am apreciat foarte mult grija părinților, educatorilor de a îmbrăca copiii cu costume populare autentice. Am remarcat la toate grădinițele acest lucru.

Programul prezentat de copii a fost minunat, se vede că s-au pregătit pentru acest festival. Mai puțin interesează clasamentul stabilit de juriul festivalului, toți copiii, educatorii, părinții, sunt câștigătorii acestei utile și frumoase experiențe.

Cum eram mai interesat de costumele copiilor, am să postez câteva fotografii “de culise”.

Apreciez că desfășurarea anuală a acestui festival este utilă pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor populare, îi motivează pe părinții copiilor să-și procure costume populare. Au de câștigat și artizanii populari care confecționează aceste costume.

Spectacol de iarnă la Colegiul Hârlău.

Astăzi la sala de sport a Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău, a avut loc un frumos spectacol de tradiții și obiceiuri de iarnă, susținut de elevii colegiului și invitați din Flămânzi, Sticlăria, Deleni. Coordonatorul spectacolului a fost profesorul Corneliu Munteanu.

Și-au dat concursul elevii din colegiului național cu scenete satirice, colinde de Crăciun, plugușorul vesel. Invitați: Cerbul și ursul de la Sticlăria, coordonator Constantin Curecheriu, grupul coral ATOR Hârlău (asociația tinerilor ortodocși din Hârlău), ansamblul folcloric „Corăgheasca” din Deleni cu formația de elevi, cu cerbul și capra, căiuți, plugușorul și dansuri, ansamblul de datini și obiceiuri de iarnă din Flămânzi și Casa de cultură din Hârlău, cu formația de dansuri „Sârba cu năframă”.

Sala de sport a colegiului, este mică, inadecvată unor spectacole cu formații mari. Sala a fost neîncăpătoare pentru părinții elevilor, profesori, elevi și invitați.

Am remarcat dăruirea elevilor, efortul acestora de a se prezenta cât mai bine.

Câteva fotografii, de care sunt nemulțumit de calitatea acestora, lumina a fost slabă, iar eu eram destul de departe „de scenă”.

   

Este de apreciat efortul organizatorilor, elevilor, sponsorilor de a face posibil acest spectacol. Îi felicit și le doresc succes în edițiile viitoare.

 

O nouă editie a proiectului educational „Obiceiuri și traditii la români”

In avanpremiera manifestărilor, festivalurilor, spectacolelor dedicate obiceiurilor și tradițiilor de iarnă, școala gimnazială „Petru Rareș” din Hârlău, a organizat și coordonat ediția a VI-a a proiectului educațional „Obiceiuri și tradiții la români”, secțiunea „Parada costumului popular”.

Activitatea a avut loc în ziua de 11 decembrie 2015 la Palatul  copiilor – structura Hârlău (clubul copiilor). Profesori coordonatori de proiect: profesor Onofrei Gabriela, profesor Rugină Tereza și profesor Munteanu Mirela.

Participarea a fost și anul acesta amplă. Au participat elevi de la Școala gimnazială „Petru Rareș” din Hârlău, liceul tehnologic din Hârlău, școala gimnazială din Deleni, Clubul copiilor din Hârlău, Casa de cultură din Hârlău, școala gimnazială din Pârcovaci.

Am participat la toate cele șase ediții ale proiectului educațional. De la an la an, participarea este tot mai numeroasă, copiii participanți mai pregătiți, costumele prezentate sunt la majoritatea participanților autentice, complete, un rol deosebit îl au și părinții elevilor care se străduiesc să achiziționeze pentru copiii lor ce este mai frumos și mai autentic zonei folclorice Hârlău, Pârcovaci, Deleni, Feredeni și chiar un costum de fată, din borangic, cu maramă din Zagavia (un costum inedit, și deosebit de frumos).

Am remarcat strădania profesorilor coordonatori de la instituțiile sus menționate, de a pregăti elevii pentru a se prezenta cât mai bine. Am remarcat din nou corul elevilor școlii gimnaziale „Petru Rareș”, și corul MiReDo al Clubului copiilor, ambele pregătire și dirijate de profesorul Stăncescu Alexandru. Colinde minunate, interpretate polifonic de aceste coruri au încântat publicul prezent. Probabil îi vom reasculta săptămâna viitoare la spectacolul organizat la sala de sport a școlii gimnaziale din Hârlău.

Nu pot descrie în câteva rânduri spectacolul oferit de copii. Poate fotografiile pe care le voi atașa vor fi mai edificatoare.

Juriul acestui concurs.

Invitați de onoare, formația de fluierași  din „Ansamblul Fluierașul” din Sticlăria, coordonator Constantin Curecheriu.