Arhiva | Iunie, 2016

Floarea Vietii

24 Iun
Unul dintre simbolurile solare marcante ale lumii antice este floarea vieţii. Ea apare în toate culturile vechi, fiind în esenţă o chintesenţă care rezumă legătura, soare – naştere – nemurire. Omul primordial se raporta spiritual la un creator divin adesea neidentificat. Crucea românească străbună, simbolul precreştin al vieţii şi nemuririi, şi prin urmare al ciclicităţii existenţei umane, este profund înrădăcinată în ezoterismul dacic şi are astăzi potenţialul de a fi pilon de susţinere al renaşterii spirituale a neamului românesc. Este un fapt remarcabil că acest simbol este utilizat şi în prezent la reprezentările artistice de factură spirituală marcate de ideea nemuririi, o năzuinţă atemporală majoră a relaţiei om-divinitate.
Analizând cele şapte arhetipuri dacice clasice, Zamolxe, Bendisa, Marele Lup Alb, Iisus Fiul Daciei, Cavalerul trac, Deceneu, Dumnezeu/ Domnazâna, devenim conştienţi de existenţa unei simbolistici relevantă şi revelatorie care capătă astăzi o profundă interpretare prin aplicaţiile-i nenumărate, printre care se află şi templele neodacice. Pe lângă simbolurile arhetipale dacice mai există şi ornamentele care conferă tradiţiei strămoşeşti un loc aparte. Cartea model a tradiţiilor neamului românesc, Dacia preistorică a lui Nicolae Densuşianu, identifică aceste forme grafice specifice. Astfel de ornamente sunt pe larg folosite ca modele pentru covoare, broderii şi costume populare româneşti şi pentru orice alte produse de artă populară, precum ar fi ceramica, încrustaţiile în lemn, etc. Bazaţi pe bogăţia ezoterismului dacic putem îndrăzni în prezent că creăm proiecte de temple moderne care să exprime identitar momentul spiritual caracteristic prezentului neamului românesc. Renaşterea spirituală poate avea ca suport rădăcinile proprii neamului. Prin urmare, putem vorbi astăzi de construcţia de temple neodacice care emulează sacrul edilitar din tradiţia populară şi din cea cultă, aceasta din urmă ea însăşi tributară celei populare (vezi arta lui Constantin Brâncuşi, de pildă).
Referință:
floarea vieții

De sânziene, „Ziua internațională a iei”

24 Iun

ziua Iei

Ia, bluza romanească, poate deveni un brand de țara recunoscut de toata planeta dacă vom reuși să promovăm împreuna tradiția noastra moștenita din timpuri imemoriale.

Așa ca ne-am gândit că pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzienelor, să inauguram Ziua Universala a Iei. Am oscilat intre 24 iunie si 15 august, ziua de Sfanta Maria, insa prietena noastra Diana Năstase a descoperit o traditie veche din Maramures, care ne-a convins ca Sanzienele au purtat ii 🙂

Ce trebuie sa facem este foarte simplu. In aceasta zi fiecare ne vom imbraca intr-o ie, ne vom fotografia si vom posta imaginea ca poza de profil pe Facebook sau in orice alta retea de socialiare. Nu conteaza daca ia pe care o purtam este mostenita de la bunici si strabunici sau este adaptata modern de un designer. Important este sa fie alba. Nu conteaza daca va aflati in Romania, daca sunteti romance in strainatate sau doar fane ale feminitatii romanesti. Important e sa o purtati cu drag.

Astfel vom imbraca pentru o zi toata planeta in ie si, pentru a-i vedea efectul si raspandirea pe mapamond, ne-am gandit sa realizam o aplicatie web si mobila, unde vor fi colectate toate aceste fotografii cu fete si femei in ii.

Pentru acest demers am deschis grupul 24 Iunie – Ziua Universala a Iei, unde asteptam propuneri legate de initiativa noastra. Prioritatea numarul unu este de a distribui si comunica acest mesaj cat mai bine. Avem nevoie de propuneri creative pentru campania online si asteptam idei de afise, grafica si mesaj.

Va multumim si va dorim o zi frumoasa ca o ie.
La Blouse

Roumaine https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/photos/?tab=album&album_id=320460091405665

Din partea casei, o fotografie din 2011, cu o ie din satul Pârcovaci – Hârlău, expusă la o expoziție școlară la Clubul copiilor din Hârlău.

expozitie etnografica 013

O casă muzeu la Deleni, mai sus de Hârlău!

19 Iun

Pe Facebook, au fost postate mai multe fotografii de la inaugurarea unei case tradiționale în satul Deleni, comuna Deleni, județul Iași.

Despre etnografia și folclorul minunat din acest sat, am mai scris pe acest blog. Am scris despre ansamblul Corăgheasca coordonat de buna mea colegă Aurica Gâlcă , despre minunații înterpreți de muzică populară, originari din această comună: Maria Șalaru, Ioan Ursachi și Nicolae Florea – cobzarul.

Casa de află în satul Deleni și este rezultatul unei inițiative a domnei profesor Maria Șalaru, și  a grupurilor folclorice pe care le coordonează: Muguri de Stejar și Gospodinile. Bănuiesc că a fost și sprijinul consistent al domnului primar Dumitru Prigoreanu, care s-a dovedit un iubitor și sprijinitor al activităților de promovare a etnografiei și folclorului din comuna Deleni.

Nu am reușit să ajung la această casă, construită din materiale tradiționale, sper să ajung în cel mai scurt timp. Nu știu dacă este inclusă într-un itinerar de vizitare și când poate fi vizitată.

Cu acceptul doamnei profesor Maria Șalaru voi posta câteva fotografii:

casa_muzeu Deleni

Bojdeucă_3  Bojdeucă_4Fotografii de pe pagina de Facebook:

https://www.facebook.com/salaru.maria?pnref=story

Completare făcută astăzi 21 iunie 2016

Am primit mai multe semnale, inclusiv de la doamna profesor Maria Șalaru și învățătorul Drumea Dan din Deleni, care mi-au spus următoarele:

Casa a fost construită de un fiu al satului, Benone Rașcu, patron al unui servici auto. Casa se găsește în partea de nord a satului Deleni, către Poiana.

Dacă fotografiile postate pe Facebook, ar fi însoțite de explicații, aceste erori nu ar mai exista. Este de apreciat gestul domnului Benone Rașcu. Mi-ar face plăcere să-l întâlnesc și să-l felicit personal pentru aceast lăcaș de  cultură. În ziua de astăzi, puțini sunt cei care construiesc pentru colectivitatea în care s-au născut și au crescut.