Din numeroasele sărbători și obiceiuri pastorale, o semnificație aparte o are Nunta sau împerecheatul oilor sau cum se mai spune pe la sate „mârlitul oilor”.
La latitudinea geografică a României ciclul de reproducere al ovinelor şi caprinelor poate debuta primăvara sau toamna. Din motive economice, ciobanii vărează turmele de oi separat de berbeci până la Vinerea Mare (14 octombrie), uneori până la Arhangheli (8 noiembrie). Sărbătoarea Vinerea Mare din Calendarul popular dedicată reprezentării mitice cu acelaşi nume, este identificată în Panteonul roman cu Zeiţa Venera. După o perioadă de gestaţie de aproximativ 21 de săptămâni, mieii şi iezii sunt fătaţi prin luna martie, când timpul dă vizibile semne de încălzire. Fătaţi primăvara, mieii şi iezii prind sezonul călduros şi abundent în hrană pentru a rezista rigorilor iernii. Înţărcatul, separarea mieilor şi a iezilor de oi şi capre pentru a se hrăni singuri avea loc la Sângiorz (23 aprilie). Reproducţia ovinelor şi caprinelor împarte anul pastoral în două anotimpuri perfect egale: un sezon fertil (împerecherea, gestaţia, fătatul şi înţărcatul mieilor şi iezilor), între Sâmedru şi Sângiorz, şi un sezon steril, când animalele se hrănesc bine pentru a supravieţui capriciilor iernii, între Sângiorz şi Sâmedru.
Fotografie: Arhiva de Imagine a Muzeului Ţăranului Român, F.E .778
Perioada de cincisprezece zile cuprinsă între 29 septembrie și 14 octombrie, între Mioi și Vinerea Mare, când se aștepta o încălzire trecătoare a timpului, este numită „Vara lui Mioi”. Întrucât atât la Mioi, cât și la Vinerea Mare se obișnuia să se slobozească arieții (berbecii) în turmele de oi pentru reproducere, aceste zile se numeau și Nunta oilor sau Năpustitul berbecilor..
De cade ghindina înainte de Sânt-Mihai, iarna se pune curând.
Referințe:
Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului român.
Arhiva de Imagine a Muzeului Ţăranului Român, F.E .778
Etnografie si folclor in zona Hârlău 