Ansamblul Corăgheasca din Deleni

Câte ceva despre jocul “corăgheasca”

Potrivit DEX – corăgheasca (corăgeasca, corăghește) este un dans popular bărbătesc sau mixt, răspândit în Moldova centrală (Bacău, Neamț), este varianta moldovenească a brâului carpatic, și se joacă în semicerc cu brațele pe umeri. Are ritm sincopat, cu motive de trei măsuri și cu alte variante. Mișcarea este deosebit de viguroasă  cu figuri de virtuozitate jucate pe loc, alternând cu ocoliri (line) ale spațiului de joc, în direcția inversă a rotirii acelor de ceasornic, evecutate la o comandă vocală.

 

Corăgheasca este un vechi joc popular, un dans bărbătesc. Din lucrările găsite de mine: Gheorghe T. Viculescu Varone – Dicționarul jocurilor românești, corăgheasca figurează ca fiind un joc tradițional în Spătărești, județul Suceava anterior anului 1915

 

Acest joc mai este menționat și în revistele de folclor nr. 1-2 și 4 din 1957 ca fiind un joc nelipsit din satele  județelor Bacău și Vrancea.

Delenii au o veche tradiție folclorică. Horele din Deleni și Pârcovaci (care era cătun și apoi sat din comuna Deleni), sunt consemnate de Gheorghe Varone încă din 1915. Printre jocurile specifice din Deleni, Hârlău, Flămânzi, Copălău era menționat și hârlăuanca.

Aurica Gîlcă, născută la  9 iulie 1951, învățător la Scoala gimnazială din Deleni, este coregraf și coordonator al ansamblului. An de an selecționează copii talentați de la școala gimnazială din Deleni, îi pregătește și cu aceștia participă la festivaluri de folclor din țară și străinătate, de unde se întorc cu premii de prestigiu. Este o muncă de sisif. Pregatești o serie de dansatori, soliști vocali, care după un timp, terminând școala gimnazială plecă, lăsând locul unei alte serii de copii.

Ansamblul a fost înființat în anul 2007 în urma implementării la Școala cu cl. I-VIII Deleni a proiectului ”Copiii sunt mesagerii folclorului local” din cadrul Programului de granturi Școală-Comunitate.

REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI:

• revigorarea folclorului local, cu ajutorul elevilor şi rapsozilor populari
• implicarea autorităţilor locale şi a membrilor comunităţii în păstrarea şi valorificarea tradiţiilor locale
• stimularea interesului elevilor în vederea participării la activităţi cultural-artistice desfăşurate în şcoală şi în afara acesteia
• promovarea tinerelor talente
• participarea Ansamblului la concursuri şi festivaluri folclorice
• susţinerea de spectacole în faţa membrilor comunităţii locale

Festivaluri la care ansamblul Corăgheasca a fost laureată:

Cântarea Românei – faza națională (Suceava, Vaslui, Slănic Prahova și Iași)

Festivalul de folclor – Prislop, jud. Maramureș

Festivalul “Egreta de aur” – Tulcea

Spectacole în străinătate: Republica Moldova și Finlanda

Premii naționale:

• Premiul I Festivalul Național “Floarea de tei” – Corabia, jud. Olt 2014
• Mențiune – Festivalul Internațional “Peștișorul de aur” Tulcea 2013
• Premiul I – Festivalul Național „Lira chiralina” – Brăila 2013
• Premiul II – Festivalul Național „Comorile Neamului”, Piatra Neamț 2013
• Premiul I – Festivalul „Mugurelul” Dorohoi 2012
• Premiul I – Festivalul Național de folclor – Fălticeni 2012
• Premiul II – Festivalul Național „Cătălina” – Iași 2011
• Premiul II – Festivalul Național „Cântă bucium pe Ceahlău”, Piatra Neamț – 2012
• Premiul I – Concursul Național de Muzică – Iași 2010
• Premiul I – Festivalul Național „Bobocel” de la Bacău – 2009
• Premiul I – Concursul Național de muzică – Iași 2008
• Premiul I – Concursul Național de muzică – Suceava 2008
• Trofeul – secțiunea ansambluri – Festivalul Național “Bobocelul” , Bacău 2008
• Premiul I – Festivalul “Prietenia” Iași 2007
• Premiul I – Concursul Național de muzică – Iași 2006
• Premiul I – Festivalul interjudețean “Balada” – Iași 2005
• Participarea la Festivalurile de datini și obiceiuri de iarnă : Deleni, Hârlău, Iași, Bacău, Flămânzi.

Participări la emisiuni televizate și radio la posturile Etno TV, Favorit TV, TVR Iași, TVR 2, Radio Iași.

Din jocurile tradiționale ale formației de dansuri populare și  cântecele populare din repertoriul formației amintim:

1. “Corăgheasca” – dans bărbătesc
2. “Sârba din Deleni” – grup vocal
3. “Ţărăncuţă-s din Deleni” – solist vocal: Gîlcă Cristina
4. “Sârba din bătrâni” – grup vocal
5. “Sunt flăcău de la Deleni”- solist vocal: Găină Ionuţ
6. Suita de dansuri: “Hora”, “Sârba cu năframă”, “Ţânţăraşul”
7. “Sârba lui Măcărel” – grup vocal
8. “Ruseasca pe hang” – solist vocal: Catargiu Cătălina
9. “Maică, dintr-o casă plină” – doină – solist vocal: Găină Dana
10. “Fetele din satul meu” – grup vocal
11. “Aşa-i jocul prin Deleni” – solist vocal: Boboc Andrei
12. “Doamne, negri mai sunt munţii” – solist vocal: Găină Ionuţ
13. “Ţâca din Deleni” – grup vocal
14. “Azi e sarbatoare la noi la Deleni” – solist vocal: Găină Dana
15. Suita de dansuri: “Şotişa” şi “Bătuta-n două părţi”

Taraful ansamblului este format din cadre didactice și instrumentiști din satul Deleni:

• Zamfir Constantin – dirijor
• Rascu Ioan – vioară
• Zamfir Tofănel – vioară
• Drumea Dan – vioară
• Aparaschivei Fănici – vioară
• Cogeasca Tincuța – vioară
• Corăgheasca Constantin – contrabas
• Lupu Ion – acordeon
• Ababei Macarel – trompetă
• Lișneanu Constantin – fluier
• Cotiugă Constantin – clarinet
• Ursan Constantin – Țambal
• Dumitriu Gică – vioară
• Pintilie Constantin – cobză.

Soliști vocali:

• Șalaru Maria
• Florea Neculai
• Șalaru Viorica
• Aioanei Dobrica
• Bărbieru Elena

Costumele dansatorilor și soliștilor sunt autentice din zona folclorică Deleni, Hârlău, Feredeni.

Bărbații cu cămașă lungă, cu decorațiuni la piept prinse într-un chenar și la poale,  pantaloni (îțari pe vremuri) prinși cu  un brâu lat roșu – grena,  cizme, bundiță și pălărie neagră fără decorațiuni.

Femeile, (fetele) au ie cu mânecă largă la manșete și decorațiuni pe piept și mâneci. Catrințe negre în dungi verticale roșii și o bandă îngustă roșie la poale prinse la brâu cu o bârneață.  O bundiță cu motive florale stilizate negre și roșii pe fond alb.  În picioare au pantofi, și pe cap năframă albă cu danteluță.

Ansamblul se bucură de o susținere puternică din partea primăriei Deleni, consiliului local Deleni, conducerii școlii gimnaziale din Deleni și școlii din Maxut.

La 15 august 2014 a fost inaugurată sala de sectacole renovată și modernizată a Căminului Cultural din Deleni. Așa că, locutorii comunei pot urmări spectacole folclorice, muzicale, de teatru într-o sală modernă. Cu această ocazie ansamblul a prezentat o formație de dansuri din trei generații.

Urez acestui ansamblu, multe succese și viață lungă! Felicitări ! Este o plăcere să vă privesc spectacolele, atât cele obișnuite cât și cele tradiționale de iarnă.

Referințe:

Gheorghe T. Viculescu Varone – Dicționarul jocurilor românești – coregrafia populară, 1931 București p.174

Revista de folclor  nr.2/1958

Revista de folclor nr. 1-2 și 4 din 1957

Pliantul de prezentare a  Ansamblului Folcloric “Corăgheasca” Deleni, distribuit în ziua inaugurării sălii de spectacole a Căminului Cultural Deleni.

 

https://www.facebook.com/aurica.gilca

https://www.facebook.com/MariaSalaruOfficial