Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, la 10 ani de la inaugurare.

19 Iul

 

2006-2016 Un deceniu de la inaugurarea unei instituții muzeale europene la Hîrlău – MUZEUL VIEI ȘI VINULUI DIN MOLDOVA

Un articol de Paul Iancu, muzeograf

 Într-o vreme în care sunt la modă paginile web și muzeele virtuale, în aceste timpuri în care cultura și instituțiile aferente sunt  considerate apendice aproape inutile, într-un veac care pare a fi interesat numai de un pragmatism feroce, a organiza și a deschide un muzeu pare, la prima vedere, o întreprindere anacronică, în răspăr cu spiritul vremii în care trăim

Ei, bine, cu toate acestea, muzeografii etnografi și etnologii ieșeni, odată cu sărbătoarea Sfântului Ilie, pe 20 iulie 2006, au pus la dispoziția marelui public și a iubitorilor de cultură și de tradiții, la Hîrlău, un nou locaș muzeal, Muzeul Viei și Vinului din Moldova, instituție de la a cărei existență se împlinesc anul acesta, tot de Sf. Ilie, 10 ani de la inaugurare.

Mai întâi consolidată, ca mai apoi să fie restaurată în întregime, clădirea care găzduiește Muzeul Viei și Vinului aparține veacului al XVIII-lea, având legături, cu marea familie boierească a logofătului Tăutu. Vreme de 100 de ani a fost așa cum o numeau localnicii ,,Casa Poștei,,(1873-1973), pentru că aici a funcționat timp de un secol Oficiul Poștal, printre primele din țară. Mai apoi, în a doua jumătate a secolului trecut, a servit drept sediu pentru un muzeu ideologizat, specific acelor vremuri. După 1990, a devenit filială a Muzeului de Istorie  din cadrul Complexului Muzeal Național ,,Moldova,, Iași.

De la trecerea sa în subordinea Muzeului Etnografic al Moldovei, din cadrul aceluiași Complex Muzeal, s-a pornit la regândirea tematicii în acord cu profilul actual al acestui muzeu, întrucât amplasarea Hîrlăului în imediata apropiere a celebrei podgorii a Cotnariului dar și faptul că însăși istoria aceste localități … mustește de dese referiri la vii și vinuri, au constituit  argumente zdrobitoare în favoarea organizării aici a unui muzeu cu acest profil.

A fost un proces complex și de durată pentru elaborarea tematicii, pentru obținerea informațiilor din arhive, ale celor din lucrările publicate sau ale celor provenind de pe teren, pentru modul de adaptare la specificul clădirii, toate acestea încheindu-se cu o adevărată izbândă profesională a întregului colectiv.

De menționat este faptul că Muzeul Viei și Vinului din Moldova a fost înscris, încă de la inaugurarea sa, în rețeaua muzeală a României și că specialiștii prezenți, de Sf.Ilie, la Hîrlău, în ziua inaugurării, în 2006, au remarcat maniera extrem de modernă în care a fost realizat noul muzeu, iar publicul larg a reacționat cu o emoție vădit pozitivă. Aceste remarci și reacții se constituie în suprema mulțumire pentru cei care în ultimii ani, departe de zarva vremurilor pe care le trăim, au trudit la făurirea unui muzeu care oglindește o străveche și aproape sacră ocupație a românilor, viticultura,  un muzeu de talie națională și europeană, care s-a constituit într-o prezență vie în viața spirituală a țării.

Drept mărturie ne stau impresiile, aprecierile și gândurilor celor mai diverse categorii de vizitatori proveniți din România, Franța, Italia, Turcia, Marea Britanie, S.U.A., Noua Zeelandă, Australia, etc., etc., care au pășit pragul muzeului vreme de un deceniu.

Existența unui deceniu de activitate muzeală la Hîrlău este marcată de un amplu și complex  Program de manifestări consacrat acestui jubileu, care va cuprinde, printre altele, vernisaje de expoziții, lansări de carte, evocări, inaugurarea Centrului de Cultură, Arte și Civilizația Vinului, spectacole folclorice, Sărbătoarea Vinului ,,Când strugurii se coc,, simpozioane și dezbateri, prezentări și degustări de vinuri provenite din podgoriile Moldovei, recitaluri de poezie, Târgul meșterilor populari, etc. Pentru cititorii revistei ,,Lumina Credinței,, care nu cunosc acest muzeu, redăm în continuare, unele dintre impresiile, opiniile și sugestiile unor vizitatori ce se regăsesc în Cartea de Aur al muzeului, așa cum ele au fost scrise.

 Aceste străvechi meleaguri românești – pe care vița de vie a nutrit mereu speranțe, idealuri și dragoste de viață, iar vinul liant, potrivit credinței, între om și divinitate, a fost  permanent un aliat al omului în muncă, în luptă și-n iubirea de moșie – aceste meleaguri, spuneam, aveau nevoie de un Muzeu al Viei și Vinului, împlinit în exponate grăitoare care să ilustreze deopotrivă legătura vinului cu dumnezeirea, precum și existența noastră pe aceste plaiuri…

Și iată împlinită porunca de suflet românesc într-o instituție muzeală de prestigiu. Îi dorim din toată inima ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, să-și capete dimensiunile meritate!

Acad. Valeriu D. Cotea

Muzeul Viei și Vinului din Hîrlău este una dintre cele mai frumoase idei puse în practică în România ultimilor ani. Aici au fost puse laolaltă imaginație, forța tradiției, memorie, generozitate, spirit practic și o mare răspundere civică. Astfel, un conac medieval care a supraviețuit ca prin minune, a ajuns să reprezinte o atracție culturală și un semn de identitate. Felicitări!

Principele Radu

O plăcută surpriză să poți parcurge un arhaic drum al vinului din viața oamenilor de pe aceste meleaguri, prin intermediul unei excelente scenografii muzeografice. Felicitări colegilor noștri pentru patrimoniul ce-l dețin, pentru expunerea modernă și pentru devoțiunea profesională de care au dat dovadă! Urăm acestui tânăr vlăstar al muzeografiei etnografice românești viață lungă, dezvoltare armonioasă și o accentuată prezență în conștiința comunității.

Prof. Dr. Doina Ișfănoiu – director științific al Muzeului Național al Satului București

Felicitări celor care au trudit la restaurarea acestui monument, la realizarea acestui muzeu și la recuperarea, pentru posteritate, a unor bunuri de valoare excepțională pentru patrimoniul cultural național și… universal! Susțin ideea altor vizitatori că aici este bine să se facă și niște degustări și chiar desfaceri de produse viticole… Mulțumiri pentru tot ce faceți pentru cultura românească!.

Mihai Gorgoi – inspector șef în Ministerul Culturii și Cultelor

Cu mii de mulțumiri pentru disponibilitatea de a organiza o parte a manifestării științifice Zilele francofoniei, ediția a XIII-a. Un muzeu de talie europeană care merită cunoscut în România și în străinătate!

Prof. univ. dr. Mariana Ionescu, Șef al catedrei de Limba și Literatura Franceză, ,,Univ. A.I.Cuza,, Iași

 Felicitări celor care au contribuit la realizarea acestui splendid muzeu; am regăsit aici, cu încântare, ceva din spiritul lui Bernea, de la Muzeul Țăranului Român! Mulțumesc!

Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc

 Very interesting and unique. I have visited wine aveas in a number of countries twroghout the world. Nowever I have never seen anything comparable to This museum.

  1. Bruce, Athens, Georgia, USA

 O fascinantă incursiune în universul autentic al sufletului românesc! Un drum nostalgic înspre originile neamului, înspre ceea ce este esența și valoarea! Felicitări pentru această bijuterie de arhitectură, de etnografie și de spiritualitate! Lăudată fie truda celor care au avut ideea și au zidit acest locaș al sufletului nostru!

Prof. Mihaela Vornicu, Liceul ,,V.Alecsandri,, din Iași, în numele celor 40 de cadre didactice de Limba și Literatura Română din Iași care au vizitat acest muzeu.

 A avut dreptate Sadoveanu: vinul e o doftorie dumnezeiască!

Nicolae Gălățean, Ioan Pintea și colegii de la Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița Năsăud

 Felicitări celor care s-au gândit să întemeieze acest muzeu. Am fost plăcuți impresionați de prezentare.

Un grup de turiști din Brașov și Craiova

 Un gând bun, o impresie frumoasă… dar o sugestie: trebuie să dați să se deguste și vin.

Turiști din Iași

O retrăire a unui trecut încărcat de farmec și culoare. O adevărată operă muzeistică slujită cu dăruire și bucurie de d-l prof. Paul Iancu.

Turiști din București

 Mă mândresc cu un asemenea muzeu. Unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut. Felicitări! A meritat atâta muncă.

Turist din Egipt

 Very nice surprise în Hîrlău!

C.A:, San Francisco, California, USA

 In vino veritas!… cu adevărat ne-am simțit pășind de-a lungul vremurilor, constatând acest adevăr. Felicitări pentru inițiativa de a crea acest Muzeu al  Vinului pe aceste meleaguri pline de legendă!

Profesori de la Școala ,,Ion Creangă,, din Iași

 Vă mulțumesc pentru dăruirea cu care păstoriți această bijuterie a Hîrlăului și a țării!

Profesori din Hîrlău

 Unul dintre cele mai grozave muzee. Excelentă ideea de organizare! Excelentă prezentarea! Felicitări!

Prof. univ. dr. V. Fluture, Iași

 Este pentru noi un noroc, o binecuvântare, un neașteptat moment de descoperire a acestui muzeu. Felicitări!

Cadre didactice și elevi ai Școlilor Normale din Iași și Chișinău

 Frumos, dar fără vin nu are acelașii farmec. Multe din aceste obiecte se pot vedea și în alte muzee, dar aici au un farmec aparte.

Mihaela Cuțitaru, Iași

Hârlău_toamnă 003

 Din partea gazdei, administratorul acestui blog, o fotografie la care țin foarte mult.

La mulți ani!

 

 

 

Parohia Șendreni,un sat unde tradițiile populare și folclorul, sunt acasă!

18 Iul

Zilele trecute, o postare pe Facebook, a prezbiterei Gabrielei Ceobanu, soția preotului paroh Ceobanu Petru, m-a determinat să cer acceptul, pentru a scrie acest articol și de a publica câteva fotografii ce le aparțin.

Impresionanta viață socială a familiei preotului Ceobanu, în slujba enoriașilor din satul Șendreni, comuna Flămânzi, județul Iași, dar și de coordonatori ai ATOR Hârlău (Asociația Tinerilor Ortodocși) îmi este cunoscută de mult timp. Am participat la numeroase manifestări ai acestei asociații, care, de când a fost preluată de preotul Ceobanu Petru, a conoscut o renaștere și deosebite succese, fiind apreciată în egală măsură de tineri, public, credincioși și Inații Părinți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Însă, pentru mine, gestul de a promova costumul popular din zona folclorică Frumușica, arta populară, folclorul autentic  este de apreciat. Ultimele fotografii spun totul. Costumul popular este purtat în cele mai importante clipe ale vieții enoriașilor din parohia Șendreni: botez și nuntă.

familia Ciobanu_1

Familia Ciobanu

 

 

 

 

 

 

familia Ciobanu_2

Am admirat biserica din lemn a parohiei. Este în stilul vechilor biserici parohiale și  din vechilor mănăstirilor și schituri din fostul ținut al Botoșanilor și anterior al Hârlăului.

biserica_sendreni1

Referințe:

http://sendreni.iasi.mmb.ro/

https://www.facebook.com/ceobanu.petru?fref=ts

Salut cititorii și prietenii care urmăresc zi de zi postările paginei H – pagina celor ce iubesc Hârlăul, așa cum este, cu bune și cu rele, dar mai ales pentru istoria de peste 600 de ani a urbei.

https://www.facebook.com/Miron51/

 

Floarea Vietii

24 Iun
Unul dintre simbolurile solare marcante ale lumii antice este floarea vieţii. Ea apare în toate culturile vechi, fiind în esenţă o chintesenţă care rezumă legătura, soare – naştere – nemurire. Omul primordial se raporta spiritual la un creator divin adesea neidentificat. Crucea românească străbună, simbolul precreştin al vieţii şi nemuririi, şi prin urmare al ciclicităţii existenţei umane, este profund înrădăcinată în ezoterismul dacic şi are astăzi potenţialul de a fi pilon de susţinere al renaşterii spirituale a neamului românesc. Este un fapt remarcabil că acest simbol este utilizat şi în prezent la reprezentările artistice de factură spirituală marcate de ideea nemuririi, o năzuinţă atemporală majoră a relaţiei om-divinitate.
Analizând cele şapte arhetipuri dacice clasice, Zamolxe, Bendisa, Marele Lup Alb, Iisus Fiul Daciei, Cavalerul trac, Deceneu, Dumnezeu/ Domnazâna, devenim conştienţi de existenţa unei simbolistici relevantă şi revelatorie care capătă astăzi o profundă interpretare prin aplicaţiile-i nenumărate, printre care se află şi templele neodacice. Pe lângă simbolurile arhetipale dacice mai există şi ornamentele care conferă tradiţiei strămoşeşti un loc aparte. Cartea model a tradiţiilor neamului românesc, Dacia preistorică a lui Nicolae Densuşianu, identifică aceste forme grafice specifice. Astfel de ornamente sunt pe larg folosite ca modele pentru covoare, broderii şi costume populare româneşti şi pentru orice alte produse de artă populară, precum ar fi ceramica, încrustaţiile în lemn, etc. Bazaţi pe bogăţia ezoterismului dacic putem îndrăzni în prezent că creăm proiecte de temple moderne care să exprime identitar momentul spiritual caracteristic prezentului neamului românesc. Renaşterea spirituală poate avea ca suport rădăcinile proprii neamului. Prin urmare, putem vorbi astăzi de construcţia de temple neodacice care emulează sacrul edilitar din tradiţia populară şi din cea cultă, aceasta din urmă ea însăşi tributară celei populare (vezi arta lui Constantin Brâncuşi, de pildă).
Referință:
floarea vieții

De sânziene, „Ziua internațională a iei”

24 Iun

ziua Iei

Ia, bluza romanească, poate deveni un brand de țara recunoscut de toata planeta dacă vom reuși să promovăm împreuna tradiția noastra moștenita din timpuri imemoriale.

Așa ca ne-am gândit că pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea Sânzienelor, să inauguram Ziua Universala a Iei. Am oscilat intre 24 iunie si 15 august, ziua de Sfanta Maria, insa prietena noastra Diana Năstase a descoperit o traditie veche din Maramures, care ne-a convins ca Sanzienele au purtat ii 🙂

Ce trebuie sa facem este foarte simplu. In aceasta zi fiecare ne vom imbraca intr-o ie, ne vom fotografia si vom posta imaginea ca poza de profil pe Facebook sau in orice alta retea de socialiare. Nu conteaza daca ia pe care o purtam este mostenita de la bunici si strabunici sau este adaptata modern de un designer. Important este sa fie alba. Nu conteaza daca va aflati in Romania, daca sunteti romance in strainatate sau doar fane ale feminitatii romanesti. Important e sa o purtati cu drag.

Astfel vom imbraca pentru o zi toata planeta in ie si, pentru a-i vedea efectul si raspandirea pe mapamond, ne-am gandit sa realizam o aplicatie web si mobila, unde vor fi colectate toate aceste fotografii cu fete si femei in ii.

Pentru acest demers am deschis grupul 24 Iunie – Ziua Universala a Iei, unde asteptam propuneri legate de initiativa noastra. Prioritatea numarul unu este de a distribui si comunica acest mesaj cat mai bine. Avem nevoie de propuneri creative pentru campania online si asteptam idei de afise, grafica si mesaj.

Va multumim si va dorim o zi frumoasa ca o ie.
La Blouse

Roumaine https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/photos/?tab=album&album_id=320460091405665

Din partea casei, o fotografie din 2011, cu o ie din satul Pârcovaci – Hârlău, expusă la o expoziție școlară la Clubul copiilor din Hârlău.

expozitie etnografica 013

O casă muzeu la Deleni, mai sus de Hârlău!

19 Iun

Pe Facebook, au fost postate mai multe fotografii de la inaugurarea unei case tradiționale în satul Deleni, comuna Deleni, județul Iași.

Despre etnografia și folclorul minunat din acest sat, am mai scris pe acest blog. Am scris despre ansamblul Corăgheasca coordonat de buna mea colegă Aurica Gâlcă , despre minunații înterpreți de muzică populară, originari din această comună: Maria Șalaru, Ioan Ursachi și Nicolae Florea – cobzarul.

Casa de află în satul Deleni și este rezultatul unei inițiative a domnei profesor Maria Șalaru, și  a grupurilor folclorice pe care le coordonează: Muguri de Stejar și Gospodinile. Bănuiesc că a fost și sprijinul consistent al domnului primar Dumitru Prigoreanu, care s-a dovedit un iubitor și sprijinitor al activităților de promovare a etnografiei și folclorului din comuna Deleni.

Nu am reușit să ajung la această casă, construită din materiale tradiționale, sper să ajung în cel mai scurt timp. Nu știu dacă este inclusă într-un itinerar de vizitare și când poate fi vizitată.

Cu acceptul doamnei profesor Maria Șalaru voi posta câteva fotografii:

casa_muzeu Deleni

Bojdeucă_3  Bojdeucă_4Fotografii de pe pagina de Facebook:

https://www.facebook.com/salaru.maria?pnref=story

Completare făcută astăzi 21 iunie 2016

Am primit mai multe semnale, inclusiv de la doamna profesor Maria Șalaru și învățătorul Drumea Dan din Deleni, care mi-au spus următoarele:

Casa a fost construită de un fiu al satului, Benone Rașcu, patron al unui servici auto. Casa se găsește în partea de nord a satului Deleni, către Poiana.

Dacă fotografiile postate pe Facebook, ar fi însoțite de explicații, aceste erori nu ar mai exista. Este de apreciat gestul domnului Benone Rașcu. Mi-ar face plăcere să-l întâlnesc și să-l felicit personal pentru aceast lăcaș de  cultură. În ziua de astăzi, puțini sunt cei care construiesc pentru colectivitatea în care s-au născut și au crescut.

Asociația de Dezvoltare Rurală Ceplenița

13 Mai

Ceplenița, un vechi sat din vecinătatea Hârlăului și Cotnariului, este un centru de tradiție și creație a unor artefacte de artă populară, care potrivit paginii de Facebook, au succes și sunt căutate de iubitorii de artă populară autentică.

Promit că voi merge în acest sat pentru un reportaj foto pe care-l voi publica pe acest blog.

https://www.facebook.com/ADRCeplenita/

 

O sărbătoare generoasă, Ziua Costumului Popular

8 Mai

Astăzi 8 mai (a doua duminică din luna mai) se sărbătorește, prin legea adoptată de Parlamentul României, Ziua Națională a Costumului Popular.

Hârlăul și mai ales satele din vecinătate, și mă refer la Deleni, Sticlăria, Pârcovaci, Feredeni, Scobinți și Ceplenița există o tradiție a portului popular.

Mă întreb, este cineva din Hârlău, care să organizeze o activitate de prezentare a costumelor populare? Mă refer la Casa de Cultură Hârlău, Clubul copiilor Hârlău, Căminul Cultural Pârcovaci, școlile gimnaziale, Colegiul Național.Din păcate nu cunosc ca cineva să organizeze a astfel de de activitate. Insă cine știe, poate în cursul săptămânii viitoare se va organiza ceva.

Ce spune legea?

http://legestart.ro/legea-nr-1022015-privind-instituirea-zilei-nationale-costumului-traditional-din-romania/

“Cu prilejul Zilei Naţionale a Portului Tradiţional din România (anual, a doua duminică a lunii mai), se vor organiza activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial costume 026la nivel naţional”.

Potrivit Legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin material, financiar şi logistic pentru organizarea sărbătorii Zilei Naţionale a Costumului Tradiţional din România.

Să fie Hârlăul orașul unde nu se întâmplă nimic (bun)? Nici măcar aplicarea unei legi?

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 261 de alți urmăritori