Sorcova, semnificație, tradiții și obiceiuri.

9 Dec

Din  multitudinea obiceiurile și tradițiile de iarnă, în cumpăna dintre ani, amintesc și mersul cu sorcova. Sorcova are și alte conotații, cum ar fi: “Arată ca o sorcovă”, referire la o femeie care se îmbracă caraghios, împopoțonat sau care se machiază strident; “dus cu sorcova”, referire la o persoană suspectată de colectivitate că ar avea tulburări neuropsihice, sau face unele comentarii sau afirmații aiurea.

Însă în tradițiile de sute de ani ale țăranului român, sorcova are o altă semnificație, una ce ține de structura sufletească, de datine și așteptările pe care le are gospodarul de la noul an: Să fie un an bogat, să fie sănătos el și familia lui, animalele din curte să fie sănătoase, vacile și oile să fie sănătoase, să dea lapte.

Cu sorcova și în zona Hârlăului, merg mai ales copiii, însă și adulții atunci când merg pe la rudele apropiate, la părinți, nași, vecini sau prieteni. Unii vin în dimineața de 1 ianuarie, de Sf.Vasile cu semănatul, și de fapt ei vin cu sorcova, în loc de a atinge gazdele cu rămurica înverzită (bățul împodobit) ei aruncă semințe (înlocuite cu orez decorticat, obicei ce încalcă datina, deoarece semințele date în bătătură, sau pe pragul ușii gazdei, imită semănatul din toamnă a grâului sau semănatul din primăvară. Însă cum semnificația s-a pierdut, rămâne doar obiceiul).

În vechime de Sf.Andrei se lua o rămurică din măr, se punea în apă și se înverzea. Acum se folosește o ramură de copac, un băț, care se împodobește cu hârtie colorată și peteală.

Alaturi de plugușor, colindatul, mersul cu steaua, semănatul,  sorcova este puternic înrădăcinată în cultura populară.

sorcova

Numele de „Sorcova” ar fi originar din etimologie bulgară, „surov” și înseamna verde fraged (verde crud). Aceasta este o aluzie la ramura abia îmbobocită. Această sorcovă, era considerată o baghetă magică, prin intermediul căreia se oferă celui sorcovit sănătate, vigoare, putere. Folcloristul Lazăr Șăileanu spunea că numele de „Sorcova” ar veni din slavul Soroku, adica 40, de aici obiceiul din vechime, ca cel sorcovit, să fie pe timpul declamării sorcovei, atins de 40 de ori.

Interesant că esența sorcovei este asămănătoare tuturor regiunilor folclorice ale țării, cu unele adăugiri, însă urarea propriu zisă este aceiași. Iată câteva variante de sorcovă:

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

O altă variantă a textului este următoarea:

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani.

Altă variantă:

Sorcova,
Vesela,
Peste vară,
Primăvară,
Să trăiți,
Să-mbătrâniți. Să-nfloriți,
Să mărgăriți,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir
De trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul,
La anu’
Și la mulți ani.

Această ultimă variantă este cea mai folosită de copii, fiind mai pe înțelesul lor și mai ușor de reținut.

Referințe:

„Folclor din Moldova”,  ( texte alese din colectii inedite), Editura pentru literatura- 1969 – Colecția I.Oprișan

„Obiceiuri tradiționale românești”, de Mihai Pop, Editura Institutul de cercetari etnologice și dialectologice București- 1976

„Cântece moldovenești” de Elena Didia Odorica Sevastos, 1888 Iași.

Marcel Lutic, “Timpul sacru – sărbătorile de altă dată”, Editura Fundației Academice AXIS, 2006 Iași.

La Clubul Copiilor din Hârlău, ediția a VII-a, a concursului județean “Obiceiuri și tradiții la români”

30 Noi

Școala Gimnazială  “Petru Rareș” din Hârlău, a organizat un nou proiect educațional “obiceiuri și tradiții la români” , ediția a VII-a. Concursul intitulat  „Parada costumului popular” s-a desfășurat  în ajun de Sf.Andrei, în ziua de 29 noiembrie, la Palatul copiilor Iași- structura Hârlău, sau cum este cunoscut: Clubul copiilor Hârlău.

Coordonatorii acestui concurs au fost profesorii Maria Tereza Rugină , Gabriela Onofrei și Mirela Munteanu.

p1070710

Participanții la aceast  concurs care a cunoscut un mare succes de public: Peste 100 de copii participanți, Formația liceului tehnologic din Hârlău, Școala gimnazială “Petru Rareș” Hârlău, Grădinița cu program prelungit și grădinița cu program normal Hârlău, Școala Feredeni-Deleni, Școala primară “Happy Stars” Hârlău, Școala gimnazială Pârcovaci, Școala gimnazială Sticlăria, Școala Slobozia-Deleni, Școala Poiana – Deleni, Școala gimnazială Deleni, formația vocală a Casei de cultură Hârlău, și o solistă vocală Șalaru Ioana de la Colegiul Național Ștefan cel Mare din Hârlău.

p1070600  Despre sala de festivități a Palatului Copiilor – structura Hârlău: Ca de obicei vin mai devreme la astfel de concursuri, cu cel puțin  jumătate de oră înaintea începerii activității. Și de acestă dată, când am intrat în sală, am avut impresia că sunt într-o sală de muzeu de etnografie și folclor. Zeci de articole de îmbrăcăminte, de tehnică populară, de uz casnic, icoane, erau frumos expuse într-o expoziție care îmbrăca sala de jur împrejur. De asemenea erau expuse într-o expoziție fotografică sute de fotografii, de la edițiile anterioare ale concursului. Cât despre autenticitatea și frumusețea exponatelor, vorbesc sutele de fotografii și aprecieri ale vizitatorilor. Apreciez soluția de expunere a organizatorilor acestei expoziții: mai puține ca număr, însă de o calitate și autenticitate superioară.

Despre concursul propriu zis.

Costumele copiilor în marea majoritate erau autentice, unele din colecții particulare, moștenire de la bunici. Costume din mai multe zone folclorice, majoritate din Pârcovaci, Sticlăria, Deleni-Feredeni, Zagavia, dar și din Transilvania, zona mărginimii Sibiului, zona Mureșului, din zona Bacăului și o plăcută surpriză a făcut eleva Tonu Ionela de la Școala Gimnazială “Petru Rareș”, din Hârlău, care a prezentat cu multă ardoare și patriotism, un costum din Republica Moldova, prezentând specificitatea iei moldovenești, comparativ cu cămașa ucraineană și rusească, arătând unicitatea croielii și cusăturilor florale.

p1070661

Ca de obicei o impresie deosebită au făcut dansatorii Liceului Tehnologic din Hârlău, formație distinsă cu numeroase premii la festivaluri folclorice și cu o prezență numeroasă la televiziunile regionale. Coregrafia fiind semnată de profesor Gabriela Sandu. Au prezentat dansuri din zonele folclorice Hârlăului și din Transilvania. De altfel pe doamna profesor Gabriela Sandu, am mai regăsit-o în programul concursului, cu coregrafia unei formații de copii preșcolari de la Grădinița cu Program Normal Hârlău în “Dansul Băbuțelor”.

p1070669

Am remarcat și coruri de copii care au interpretat colinde, deschinzând șirul manifestărilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Și-a dat concursul corul Școlii Gimnaziale  “Petru Rareș” din Hârlău, coordonator și dirijor profesor Alexandru Stăncescu. Un grup vocal a școlii gimnaziale din Pârcovaci coordonator Eșanu Cătălina, corul școlii gimnaziale Sticlăria coordonator profesor Amarghioalei Ramona.

Soliști vocali pe care i-am remarcat sunt cei din grupul vocal a Casei de cultură Hârlău, pregătiți de profesorul Rodica Botez, prezentă la spectacol într-un superb și autentic costum popular din Pârcovaci. De asemenea am remarcat calitățile vocale și repertoriul următorilor elevi:

p1070631

Șalaru Ioana de la Colegiul național Ștefan cel Mare din Hârlău, Poșîșnicu Alina și Borșeri Larisa de la școala gimnazială Deleni, componentă ale Ansamblului „Corăgheasca”. Pe un elev de la Școala gimnazială “Petru Rareș”, Pacoe Iulian care a prezentat  o mască tradițională, elev a domnului profesor Bogdan Bârzu de la palatul Copiilor – structura Hârlău, a avut și o prezență scenică deosebită în cadrul  unei formații folclorice cu momente tradiționale de anul nou, formație coordonată de profesor Tereza Rugină.

p1070648

In afara concursului, au dat un scurt, dar dens recital cu melodii tradiționale de an nou, dar și patriotice, formația de fluierași de la Sticlăria, coordonată de Curecheriu Constantin. Formație ce a participat la numeroase festivaluri de folclor și o prezență aproape permanentă la televiziunile regionale și chiar naționale. Formație pe care o vom revedea la Festivalul obiceiurilor tradiționale de an nou din 3 ianuarie 2017 de la Hârlău cu renumitul “cerb” de la Sticlăria.

In concluzie, concursul a fost o reușită, cu toate că fondurile alocate de Inspectoratul Școlar și primărie au fost modeste. Acesta nu a fost un impediment pentru organizatori, profesori, părinți, elevi de a realiza un spectacol-concurs de neuitat. Felicitări și de ce nu: la mulți ani!

Mai multe fotografii:

p1070705     p1070702

p1070689 p1070688

p1070683 p1070705

p1070658    p1070652

p1070646

p1070628

p1070614

 

 

 

 

 

Fotografii am peste 100, însă spațiul oferit de gazda  wordpress.com este limitat.

Dacă organizatorii doresc aceste fotografii le pun la dispoziție.

O sărbătoare a vinului, a mustului, a toamnei, la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău.

9 Oct

O zi superbă de toamnă, a adus la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău peste 100 de persoane. Ca în vremurile bune, curtea și sălile muzeului au fost pline de vizitatori, oaspeți, invitați.

p1070447

Motivul, este cel din ultimii 9 ani: Sărbătoare viei, mustului și vinului „Când strugurii se coc!”. Cu această ocazie s-a lansat de cunoscuți podgoreni din Iași, vinul anului 2016 – după apreciarea specialiștilor firmei, un vin excelent, cum nu a mai fost de 8 ani. S-a vernisat o frumoasă expoziție de pictură a bucureștencii cu origini în zona Hârlăului, doamna Ana Iacob. Expoziția intitulată: „Trei anotimpuri ale florilor” a umplut de culoare sala de expoziții a muzeului. Expoziția a fost apreciată de publicul prezent, mulți și-au dorit să ducă acasă un tablou, pictat cum spunea pictorița, nu numai cu culori și pensule, ci și cu suflet.

Au mai delectat publicul cu muzică populară din zona folclorică Sticlăria, formația de fluierași condusă de Constantin Curecheriu.

Au mai evoluat pentru public, dansatorii din Ansamblul „Rapsodia Hârlăului” a Liceului Tehnologic din Hârlău.

A fost bun și mustul de căpșunică făcut sub privirea oaspeților, și vinul oferit de firma ce a prezentat și lansat producția de vin a anului 2016.

Încă o zi frumoasă, de neuitat, la Muzeul Viei și Vinului din Hârlău.

p1070451 p1070461

p1070460 p1070457

„Când strugurii se coc”, ediția a XI-a

5 Oct

Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, vă invită duminică 9 octombrie 2016 la o nouă ediție a tradiționalei sărbători a vinului nou: „Când strugurii se coc”, ediția a XI-a.

afis-muzeu

Muzeul a fost recent renovat, atât în interior cât și în exterior, arată foarte bine. Au fost pregătite pentru această ediție următoarele activități:

– 10,00-14,00: Demonstrații practice de zdrobire și tescuire a strugurilor și lansarea mustului din toamna anului 2016: Dorica și Dumitru Bolboros (Pîrcovaci), Constantin Crăciun (Buhalnița).

– 11,00: Lansarea sortimentelor de vinuri ale podgoriei Iași-Bucium, „Plaiul Vișan”, Domeniul Viticol Țibu, din producţia toamnei 2016 și  Degustare de vinuri. Prezintă oenolog ing. Ilie Ciomaga;

– 12,00: Vernisajul expoziției de pictură „Metafore cromatice II”. Lucrări din creația pictoriței Ana Iacob, București. Prezintă, critic de artă, Iași.

Spectacol folcloric:

– „Când strugurii se coc”. Ansamblul Folcloric Tradițional „Rapsodia Hîrlăului” al Liceului Tehnologic. Coregrafia, prof. Gabriela Sandu;

– Formația de fluierași din satul Sticlăria-Scobinți. Instructor, Costică Curecheriu.

Parteneri media: TVR Iași, Tele Moldova, Bit Bașcani, inOraș.ro, Iașul Cultural, LAIASI, Bună Ziua Iași, Evenimentul, Radio România Iași,, AltIași.ro, adevăruulTele III, IAȘILIVE

 

Spectator la Festivalul Cătălina din Iași

27 Aug

La ultimele trei ediții, am fost prezent la Festivalul International de Folclor pentru copii si tineret „Catalina” din Iași. Anul acesta, ediția 22, din 25-27 august 2016.

Am fost în ziua a treia, când s-au desemnat premiile. Nu comentez prestația celor doi prezentatori din partea Palatului Copiilor din Iași, deplorabilă și plină de gafe, nici anunțul repetat că domnul președinte al consiliului județean Iași, va veni să înmâneze marele premiu (însă și-a trimis secretara să anunțe că nu vine – penibilă situație, după ce prezentatorii  au tras de timp cu comentarii aiurea, un sfert de oră).

Hârlăul a luat un premiu la secțiunea industrie casnică, prin elevul Vornicu Iulian de la Palatul Copiilor filiala Hârlău, coordonator profesor Bogdan Bârzu.

P1070209

P1070216

Au mai luat premii Ansamblul „Corăgheasca” din Deleni. coordonator învățător Aurica Gâlcă, care însă nu s-a prezentat pe scenă să ridice premiul. Bănuiesc că premiul decernat ansamblului (care a fost mult peste marea majoritatea din concurs) a nemulțumit-o!

Din vecini, au mai luat frumoase premii, mult lăudatul Ansamblul folcloric „Bahluiețul” din Erbiceni. Este un ansamblu folcloric nou, însă foarte bun. Ca să concluzionăm: Un ansamblul folcloric de la o comună, are formație de dansuri, orchestră, soliști vocali, soliști instrumentiști. Comparați cu ce are Hârlăul!

P1070220

Concertul propriu-zis a, început după ora 18.00. Rând pe rând au intrat pe scenă formații din România și țările participante. Unele foarte bune, altele chiar mediocre (mă refer la cele românești). TVR Iași- a avut prezentator propriu și a transmis în direct spectacolul. Au avut și ei unele gafe, chiar la început microfonul soliștilor era închis. Una peste alta, a fost o seară superbă.

 

P1070207

 

Și o fotografie amintire: Horia Gumeni, redactor la TVR Iași și Marinică Botea, dirijor la Ansamblul „Doina Carpaților”, pregătesc transmisia în direct a TVR.

 

 

O zi de vară, foarte cald, public numeros, locația în parcul din Palas Mall, superbă.

P1070204

 

Muzeul Viei și Vinului din Hârlău, la 10 ani de la inaugurare.

19 Iul

 

2006-2016 Un deceniu de la inaugurarea unei instituții muzeale europene la Hîrlău – MUZEUL VIEI ȘI VINULUI DIN MOLDOVA

Un articol de Paul Iancu, muzeograf

 Într-o vreme în care sunt la modă paginile web și muzeele virtuale, în aceste timpuri în care cultura și instituțiile aferente sunt  considerate apendice aproape inutile, într-un veac care pare a fi interesat numai de un pragmatism feroce, a organiza și a deschide un muzeu pare, la prima vedere, o întreprindere anacronică, în răspăr cu spiritul vremii în care trăim

Ei, bine, cu toate acestea, muzeografii etnografi și etnologii ieșeni, odată cu sărbătoarea Sfântului Ilie, pe 20 iulie 2006, au pus la dispoziția marelui public și a iubitorilor de cultură și de tradiții, la Hîrlău, un nou locaș muzeal, Muzeul Viei și Vinului din Moldova, instituție de la a cărei existență se împlinesc anul acesta, tot de Sf. Ilie, 10 ani de la inaugurare.

Mai întâi consolidată, ca mai apoi să fie restaurată în întregime, clădirea care găzduiește Muzeul Viei și Vinului aparține veacului al XVIII-lea, având legături, cu marea familie boierească a logofătului Tăutu. Vreme de 100 de ani a fost așa cum o numeau localnicii ,,Casa Poștei,,(1873-1973), pentru că aici a funcționat timp de un secol Oficiul Poștal, printre primele din țară. Mai apoi, în a doua jumătate a secolului trecut, a servit drept sediu pentru un muzeu ideologizat, specific acelor vremuri. După 1990, a devenit filială a Muzeului de Istorie  din cadrul Complexului Muzeal Național ,,Moldova,, Iași.

De la trecerea sa în subordinea Muzeului Etnografic al Moldovei, din cadrul aceluiași Complex Muzeal, s-a pornit la regândirea tematicii în acord cu profilul actual al acestui muzeu, întrucât amplasarea Hîrlăului în imediata apropiere a celebrei podgorii a Cotnariului dar și faptul că însăși istoria aceste localități … mustește de dese referiri la vii și vinuri, au constituit  argumente zdrobitoare în favoarea organizării aici a unui muzeu cu acest profil.

A fost un proces complex și de durată pentru elaborarea tematicii, pentru obținerea informațiilor din arhive, ale celor din lucrările publicate sau ale celor provenind de pe teren, pentru modul de adaptare la specificul clădirii, toate acestea încheindu-se cu o adevărată izbândă profesională a întregului colectiv.

De menționat este faptul că Muzeul Viei și Vinului din Moldova a fost înscris, încă de la inaugurarea sa, în rețeaua muzeală a României și că specialiștii prezenți, de Sf.Ilie, la Hîrlău, în ziua inaugurării, în 2006, au remarcat maniera extrem de modernă în care a fost realizat noul muzeu, iar publicul larg a reacționat cu o emoție vădit pozitivă. Aceste remarci și reacții se constituie în suprema mulțumire pentru cei care în ultimii ani, departe de zarva vremurilor pe care le trăim, au trudit la făurirea unui muzeu care oglindește o străveche și aproape sacră ocupație a românilor, viticultura,  un muzeu de talie națională și europeană, care s-a constituit într-o prezență vie în viața spirituală a țării.

Drept mărturie ne stau impresiile, aprecierile și gândurilor celor mai diverse categorii de vizitatori proveniți din România, Franța, Italia, Turcia, Marea Britanie, S.U.A., Noua Zeelandă, Australia, etc., etc., care au pășit pragul muzeului vreme de un deceniu.

Existența unui deceniu de activitate muzeală la Hîrlău este marcată de un amplu și complex  Program de manifestări consacrat acestui jubileu, care va cuprinde, printre altele, vernisaje de expoziții, lansări de carte, evocări, inaugurarea Centrului de Cultură, Arte și Civilizația Vinului, spectacole folclorice, Sărbătoarea Vinului ,,Când strugurii se coc,, simpozioane și dezbateri, prezentări și degustări de vinuri provenite din podgoriile Moldovei, recitaluri de poezie, Târgul meșterilor populari, etc. Pentru cititorii revistei ,,Lumina Credinței,, care nu cunosc acest muzeu, redăm în continuare, unele dintre impresiile, opiniile și sugestiile unor vizitatori ce se regăsesc în Cartea de Aur al muzeului, așa cum ele au fost scrise.

 Aceste străvechi meleaguri românești – pe care vița de vie a nutrit mereu speranțe, idealuri și dragoste de viață, iar vinul liant, potrivit credinței, între om și divinitate, a fost  permanent un aliat al omului în muncă, în luptă și-n iubirea de moșie – aceste meleaguri, spuneam, aveau nevoie de un Muzeu al Viei și Vinului, împlinit în exponate grăitoare care să ilustreze deopotrivă legătura vinului cu dumnezeirea, precum și existența noastră pe aceste plaiuri…

Și iată împlinită porunca de suflet românesc într-o instituție muzeală de prestigiu. Îi dorim din toată inima ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, să-și capete dimensiunile meritate!

Acad. Valeriu D. Cotea

Muzeul Viei și Vinului din Hîrlău este una dintre cele mai frumoase idei puse în practică în România ultimilor ani. Aici au fost puse laolaltă imaginație, forța tradiției, memorie, generozitate, spirit practic și o mare răspundere civică. Astfel, un conac medieval care a supraviețuit ca prin minune, a ajuns să reprezinte o atracție culturală și un semn de identitate. Felicitări!

Principele Radu

O plăcută surpriză să poți parcurge un arhaic drum al vinului din viața oamenilor de pe aceste meleaguri, prin intermediul unei excelente scenografii muzeografice. Felicitări colegilor noștri pentru patrimoniul ce-l dețin, pentru expunerea modernă și pentru devoțiunea profesională de care au dat dovadă! Urăm acestui tânăr vlăstar al muzeografiei etnografice românești viață lungă, dezvoltare armonioasă și o accentuată prezență în conștiința comunității.

Prof. Dr. Doina Ișfănoiu – director științific al Muzeului Național al Satului București

Felicitări celor care au trudit la restaurarea acestui monument, la realizarea acestui muzeu și la recuperarea, pentru posteritate, a unor bunuri de valoare excepțională pentru patrimoniul cultural național și… universal! Susțin ideea altor vizitatori că aici este bine să se facă și niște degustări și chiar desfaceri de produse viticole… Mulțumiri pentru tot ce faceți pentru cultura românească!.

Mihai Gorgoi – inspector șef în Ministerul Culturii și Cultelor

Cu mii de mulțumiri pentru disponibilitatea de a organiza o parte a manifestării științifice Zilele francofoniei, ediția a XIII-a. Un muzeu de talie europeană care merită cunoscut în România și în străinătate!

Prof. univ. dr. Mariana Ionescu, Șef al catedrei de Limba și Literatura Franceză, ,,Univ. A.I.Cuza,, Iași

 Felicitări celor care au contribuit la realizarea acestui splendid muzeu; am regăsit aici, cu încântare, ceva din spiritul lui Bernea, de la Muzeul Țăranului Român! Mulțumesc!

Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc

 Very interesting and unique. I have visited wine aveas in a number of countries twroghout the world. Nowever I have never seen anything comparable to This museum.

  1. Bruce, Athens, Georgia, USA

 O fascinantă incursiune în universul autentic al sufletului românesc! Un drum nostalgic înspre originile neamului, înspre ceea ce este esența și valoarea! Felicitări pentru această bijuterie de arhitectură, de etnografie și de spiritualitate! Lăudată fie truda celor care au avut ideea și au zidit acest locaș al sufletului nostru!

Prof. Mihaela Vornicu, Liceul ,,V.Alecsandri,, din Iași, în numele celor 40 de cadre didactice de Limba și Literatura Română din Iași care au vizitat acest muzeu.

 A avut dreptate Sadoveanu: vinul e o doftorie dumnezeiască!

Nicolae Gălățean, Ioan Pintea și colegii de la Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița Năsăud

 Felicitări celor care s-au gândit să întemeieze acest muzeu. Am fost plăcuți impresionați de prezentare.

Un grup de turiști din Brașov și Craiova

 Un gând bun, o impresie frumoasă… dar o sugestie: trebuie să dați să se deguste și vin.

Turiști din Iași

O retrăire a unui trecut încărcat de farmec și culoare. O adevărată operă muzeistică slujită cu dăruire și bucurie de d-l prof. Paul Iancu.

Turiști din București

 Mă mândresc cu un asemenea muzeu. Unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut. Felicitări! A meritat atâta muncă.

Turist din Egipt

 Very nice surprise în Hîrlău!

C.A:, San Francisco, California, USA

 In vino veritas!… cu adevărat ne-am simțit pășind de-a lungul vremurilor, constatând acest adevăr. Felicitări pentru inițiativa de a crea acest Muzeu al  Vinului pe aceste meleaguri pline de legendă!

Profesori de la Școala ,,Ion Creangă,, din Iași

 Vă mulțumesc pentru dăruirea cu care păstoriți această bijuterie a Hîrlăului și a țării!

Profesori din Hîrlău

 Unul dintre cele mai grozave muzee. Excelentă ideea de organizare! Excelentă prezentarea! Felicitări!

Prof. univ. dr. V. Fluture, Iași

 Este pentru noi un noroc, o binecuvântare, un neașteptat moment de descoperire a acestui muzeu. Felicitări!

Cadre didactice și elevi ai Școlilor Normale din Iași și Chișinău

 Frumos, dar fără vin nu are acelașii farmec. Multe din aceste obiecte se pot vedea și în alte muzee, dar aici au un farmec aparte.

Mihaela Cuțitaru, Iași

Hârlău_toamnă 003

 Din partea gazdei, administratorul acestui blog, o fotografie la care țin foarte mult.

La mulți ani!

 

 

 

Parohia Șendreni,un sat unde tradițiile populare și folclorul, sunt acasă!

18 Iul

Zilele trecute, o postare pe Facebook, a prezbiterei Gabrielei Ceobanu, soția preotului paroh Ceobanu Petru, m-a determinat să cer acceptul, pentru a scrie acest articol și de a publica câteva fotografii ce le aparțin.

Impresionanta viață socială a familiei preotului Ceobanu, în slujba enoriașilor din satul Șendreni, comuna Flămânzi, județul Iași, dar și de coordonatori ai ATOR Hârlău (Asociația Tinerilor Ortodocși) îmi este cunoscută de mult timp. Am participat la numeroase manifestări ai acestei asociații, care, de când a fost preluată de preotul Ceobanu Petru, a conoscut o renaștere și deosebite succese, fiind apreciată în egală măsură de tineri, public, credincioși și Inații Părinți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Însă, pentru mine, gestul de a promova costumul popular din zona folclorică Frumușica, arta populară, folclorul autentic  este de apreciat. Ultimele fotografii spun totul. Costumul popular este purtat în cele mai importante clipe ale vieții enoriașilor din parohia Șendreni: botez și nuntă.

familia Ciobanu_1

Familia Ciobanu

 

 

 

 

 

 

familia Ciobanu_2

Am admirat biserica din lemn a parohiei. Este în stilul vechilor biserici parohiale și  din vechilor mănăstirilor și schituri din fostul ținut al Botoșanilor și anterior al Hârlăului.

biserica_sendreni1

Referințe:

http://sendreni.iasi.mmb.ro/

https://www.facebook.com/ceobanu.petru?fref=ts

Salut cititorii și prietenii care urmăresc zi de zi postările paginei H – pagina celor ce iubesc Hârlăul, așa cum este, cu bune și cu rele, dar mai ales pentru istoria de peste 600 de ani a urbei.

https://www.facebook.com/Miron51/