Primele zile ale lunii februarie stau sub semnul începerii Anului Nou Viticol ce guvernează ciclul vegetal al pomilor fructiferi și al viței-de-vie. De data aceasta, bărbații sunt cei care împlinesc ritualul, fiind însoțiți în multe cazuri de preot, chiar daca este vorba despre obiceiuri în esență precreștine.
Preotul spune o rugaciune. In rugăciunea sfantului, cunoscută și sub denumirea de „Molitfele Sfantului Trifon”, se spune și cauza pentru care insectele dăunătoare sunt blestemate și alungate: „… ca sa nu stricați via, nici holda, nici grădina, nici pomii și nici legumele robului lui Dumnezeu (Numele gospodarului)), ci duceți-vă în munții cei pustii, în copacii cei neroditori în care v-a dăruit vouă Dumnezeu hrana cea de toate zilele. (…) Să nu stricați nici holda, nici via, nici grădina, nici orice pom roditor si neroditor; nici frunza legumelor să nu stricați din cuprinsul și locul robului lui Dumnezeu (Numele gospodarului)). Ieșiți din locurile acestea și vă duceți în locuri neumblate și fără apa și neroditoare, cum mai înainte am zis vouă. Ieșiți din locul și cuprinsul robilor lui Dumnezeu, care pe mine mă cheamă în ajutorul, folosirea și mântuirea lor. Ca și întru acestea să se slăvească preasfântul nume al Tatălui ăi al Fiului și al Sfântului Duh și să se plinească rugăciunile și cererile smeritului Trifon. Ca lui Dumnezeu se cuvine slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin.”
Pe 1 februarie, în calendarul creștin-ortodox este prăznuit Sf.M.M.Trifon.
Calendarul popular consemnează pe 1 februarie, Ziua lui Trif cel Nebun, patron al dăunătorilor care distrug pomii și viile.
Acest personaj mitic, a cărui zi este ținută de frica nebuniei, a născut fel de fel de povesti, majoritatea dintre ele explicându-i nebunia printr-un blestem al Maicii Domnului. Ba mai mult, se spune că dacă nu i se respectă ziua, Trif abate asupra recoltelor oamenilor lăcustele, cărăbușii, omizile și toate gângăniile pământului, pe care le ține legate în lanțuri. Așadar, să luăm aminte: “Trif nu-i îngaduitor, e nebun; de ziua lui sa nu se lucreze”.
Ritualurile apotropaice (superstiții care protejează de rele, talismane) și de fertilizare sunt nenumărate și diferă de la o regiune la alta. Bunăoara, în Banat, pomii fructiferi sunt stropiți cu agheasmă, iar de pe dealurile cu vie se rostogolește, în scop purificator, o roată de foc. In alte locuri se citește un blestem împotriva dăunătorilor, după care se taie simbolic câteva corzi de vita-de-vie, iar butucii se stropesc cu vin. Un ceremonial magic atestat în sudul țării poarta numele de “Târcolitul viilor” și presupune ocolul ritual al podgoriei pentru sporirea rodului, în timp ce în Transilvania s-a păstrat un obicei străvechi, “Scuturatu’ pomilor”, care consta în lovirea rituală a pomilor pentru a le stimula înmugurirea și rodul.
Toate aceste practici erau urmate de petreceri colective, cu mese copioase și vin din belșug. Poate cel mai interesant obicei legat de începutul de An Nou Viticol este Arezanul Viilor. In zorii zilei, bărbații pornesc în alai spre podgorii unde, odată ajunși, taie corzi din care își fac cununi și cingători, dezgroapă sticla cu vinul ultimei recolte, apoi fac un foc mare pe care il înconjoara, stropindu-l cu vin. Este momentul în care începe petrecerea, iar oamenii joaca, mănâncă și beau, incinerând vechiul an viticol spre renașterea celui nou.
Așa că, chiar dacă nu mergem pe dealuri să facem ritualuri de alungare a dăunătorilor și grindinei, putem să-l prăznuim pe Sf. Trifon, făcând o vizită la Muzeul Viei și Vinului, sau să bem cu cumpătare un pahar de vin bun.
Fotografii: Google imagini.
Etnografie si folclor in zona Hârlău 