Inca un mestesug care moare, prelucrarea pietrei!

Petrăritul în zona Deleni, Parcovaci, Deleni, Zagavia, Scobinți, are obârșii dintre cele mai vechi. Perceput ca materializare a veșniciei, ca locul cel mai nimerit al sălășuirii stămoșilor, piatra sumar sau mai elaborat prelucrată și-a găsit cele mai diverse întrebuințări, prin stăruința continuă a oamenilor de a conferi durabilitate lucrurilor.

Această zonă  a cunoscut din cele mai vechi timpuri exploatarea si folosirea pietrei. La cele mai vechi case cu temelie, aceasta constă doar din blocuri mai de piatră sumar finisate, dispuse la colțurile construcției, peste care se așezau tălpile casei. Apoi marile construcții din piatră din evul mediu timpuriu în zona Hârlăului, curți domnești și bisericile domnești cum ar fi cele ale boierilor Cantacuzini la Deleni, Krupenschi la Feredeni, Bojică la Hârlău, pivnițile domnești, realizate prin munca pietrarilor și țăranilor din zonă.

Piatra din aceasta zona este de natura cristalina, cu o covertura sedimentara formata din mai multe straturi. Astfel se gasesc straturi de marne, gresii  si calcare.

Gresiile calcaroase au fost sute de ani exploatate din carierele Fierbatoarea, Ciocârlan, Chirirea, Mohoreni  pe raza comunei Deleni si Rediu și Belcescu pe raza comunei Scobinți, Islazul Pietrariei în satul Zagavia.

Cu aceasta piatra s-au construit curtea domneasca, pivnitele domnesti, zidurile curtii domnesti,  cele doua biserici din Hârlau, curtea si palatul Ghica din Deleni,curțile boierilor din Hârlău, hanul de la Deleni. Nu mai spun de drumuri, poduri, fantani.

Cruce din piatră de Deleni la un mormânt din cimitirul vechi din Deleni de la sfârșitul secolului al XIX-lea

In Sticlaria a fost un cuptor de ars calcare pentru var. Var folosit de populația din zona și din camp, pâna spre Valea Jijiei.

De scoaterea pietrei se ocupau in general persoane specializate, pietrarii, din carierele de piatra, insa munca bruta de exploatare si transport, o făceau țăranii. In  trecut, erau obligați sa facă prestații de munca la carierele de piatra, la scos  si transportul de piatra câte 7 zile pe an. Piatra folosita la șosele, dar și școli, în general la construcții de folosința obștească.

Pentru  fântâni, pivnițe, colaci de fântână, pietre de hotar, pietre de moara, temelii de case, ziduri, cruci pentru cimitire,  era necesara o piatra mai dura, care se găsește atât în carierele de piatra din  Deleni, cât și din Scobinți.

Cimitirele din Hârlau, atât cele ortodoxe cât si cele evreiești stau mărturie după sute de ani despre arta prelucrării pietrei de către pietrarii din Hârlău, Deleni și Scobinți!

Cimentul și fierul beton a făcut să  apună și meseria de pietrar. Putini meșteri pietrari  mai exista acum, în general persoane în vârstă, care sa prelucreze cu măiestrie piatra. Pietrele de moara, râșnițele din Deleni erau cunoscute în toată Moldova.

Nici fântanile nu se mai fac din piatra. Acum la moda sunt forajele făcute cu utilaje si căptușirea fântânii cu tuburi din beton sau plastic. Oare apa din aceste fântâni poate fi comparata cu apa din fântânile tradiționale din piatra?

Când iși construiesc case, la temelia casei, la beciuri, cetățenii nu mai folosesc piatra, acum betonul si fierul beton sunt folosite, chiar si de cetățeni mai nevoiași.

Rând pe rând, carierele de piatra s-au închis. De putin timp și cariera de piatra din Deleni, care a funcționat fără întrerupere sute de ani, a fost închisa de firma care o exploata.

Sus, rămașițe din fostele pivnițe domnești de Curtea Domneasca din Hârlău. Jos, colacul unei fântâni din satul Bădeni, com. Scobinți.

Pisania Mânastirii Lacuri din Deleni, jos biserica mânăstirii și zidul împrejmuitor. Totul din piatra de Deleni!

O cruce din piatra la intrarea în mânastirea Lacuri, jos, piatra rezultata din demolarea unei case și a pivniței în orașul Hârlău.

Carieră de piatră

Zid de pe exteriorul parcului colacului Ghica – Deleni

Cariera de piatra de interes local. Jos zidul de piatra care împrejmuiește palatul Ghica- Deleni, din satul Deleni, com Deleni.

Ruine. Clădire de la sfârșitul sec. al XVIII-lea din Deleni, județul iași, fostul rateș de poștă

Pietre de râșniță pentru uz gospodăresc.

Piatră din cariera Deleni, suport pentru o placă comemorativă în cimitirul eroilor din satul maxut, comuna Deleni.

Biserica cantacuzină din satul Deleni, județul Iași. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1669 de marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Delean

O piatra de la cariera de piatra Deleni, pe piatra, o placa comemorativa in memoria ostașilor morți de febra tifoida si febra recurenta în iarna anilor 1916-1917, care au aparținut Diviziei 13 infanterie Ploiești, aflata în refacere în zona Hârlău – Deleni. In dreapta biserica din piatra de la Deleni.

Ancadrament din piatră la ușa de acces în biserică sf. Gheorghe din Hârlău

Podul de piatră din satul Zlodica, Cotnari atribuit domniei lui Ștefan cel Mare

Colac de fântână satul Cârjoaia, comuna Cotnari

Zid de protecție conacul Cârjoaia, com. Cotnari

Conacul de la Cârjoara. O piatra de fântâna, o masa din piatra, jos conacul si zidul de sprijin.

Podul de piatră satul Cârjoaia, com. Cotnari atribuit domniei lui Ștefan cel Mare

Fosta carieră de piatră din comuna Scobinți, județul Iași

Piatra de hotar, dintre târgul Hârlău si moșia Deleni. (Fotografie din colecția învățător Ioan Musei).

Am încercat să ilustrez drumul pietrei de la cariera de piatra la locul de utilizare. Poate cea mai sugestiva utilizare o reprezinta ruinele fostei Curți Domnești din Hârlău, Aceasta în anii de glorie, avea ziduri înalte, foișoare clădiri, beciuri, pivnițe, porți, contraforți de susținere a zidurilor, aleii și pardoselii din lespezi de piatra.